Imagine simbol

Putin permite străinilor să servească în armata rusă pe timp de mobilizare

Străinii vor putea servi în Forțele Armate ale Federației Ruse în perioada mobilizării. De asemenea, cetățenilor străini li se permite să servească în armata rusă în condiții de stare de urgență, lege marțială, pe timp de război și conflicte armate. Un decret în acest sens a fost semnat de președintele țării, Vladimir Putin, pe 8 iulie.

Cetățenii statelor străine vor putea participa „la activități de menținere sau restabilire a păcii și securității internaționale”, precum și la operațiuni ale armatei ruse, inclusiv „pentru îndeplinirea sarcinilor de combatere a activităților teroriste internaționale” în afara teritoriului Rusiei, se mai arată în decret, scrie Deutsche Welle.

Potrivit documentului, contractele vor fi încheiate până la încheierea mobilizării, încetarea efectului legii marțiale sau expirarea perioadei de război. Până acum, serviciul militar al străinilor în armata rusă era permis doar în condiții de stare de urgență, lege marțială și conflicte armate. Decretul lui Putin privind mobilizarea „parțială” din 21 septembrie 2022, adoptat în contextul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, nu a fost anulat și este valabil până în prezent.

Totodată, decretul permite specialiștilor înalt calificați, care au atins limita de vârstă, să semneze noi contracte pentru a servi în Serviciul de Informații Externe (SVR), FSB sau în structurile de protecție de stat.

Cu o zi înainte, președintele rus a semnat o lege care permite persoanelor fără cetățenie să servească prin contract în Forțele Armate ale Federației Ruse.

Potrivit datelor serviciilor de informații americane, în prezent Forțele Armate ale Rusiei recrutează aproximativ 30 000 de militari pe lună, iar conform estimărilor europene — 40 000. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat pe 2 iulie că, de la începutul anului curent, 210 000 de persoane au semnat contracte cu Ministerul Apărării pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei (câte 35 000 pe lună). Acest ritm este suficient pentru a acoperi pierderile de pe front, care, potrivit estimărilor NATO, se ridică la aproximativ 1 000 de oameni pe zi și, cumulat de la începutul războiului, se apropie de pragul de un milion, scrie publicația The Moscow Times.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

golosarmenii.am

Moscova, nemulțumită de apropierea Armeniei de UE, își recheamă ambasadorul de la Erevan pentru „consultări”

Ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Copîrchin, a fost rechemat la Moscova pentru consultări cu privire la „pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția apropierii de Uniunea Europeană, care afectează cooperarea în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA)”. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus de Externe, astăzi, 30 mai. Instituția nu a oferit alte detalii, notează Meduza.

Rechemarea unui ambasador pentru consultări este una dintre modalitățile prin care un stat își exprimă nemulțumirea în plan diplomatic. Măsura are rolul de a semnala o răcire a relațiilor bilaterale, deoarece, în absența ambasadorului, reprezentarea diplomatică este asigurată de un însărcinat cu afaceri interimar, ale cărui atribuții sunt mai limitate.

Precizăm că, în ultimii ani, Armenia s-a apropiat tot mai mult de Uniunea Europeană, ceea ce a tensionat relațiile cu Rusia. Moscova critică frecvent conducerea de la Erevan și, în special, pe premierul Nikol Pașinian.

Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni, pe fondul apropierii alegerilor parlamentare armene, care vor fi organizate pe 7 iunie. Partidul „Contractul Civic”, condus de Pașinian, se află pe primul loc în intențiile de vot, conform sondajelor.

În mai, oficiali ruși au avertizat că Rusia ar putea opri livrările preferențiale de petrol și gaze către Armenia. În același timp, Rosselkhoznadzor a interzis, în decurs de câteva zile și invocând motive sanitare și fitosanitare, importul în Rusia al mai multor produse armenești, inclusiv flori, legume, căpșuni și apa minerală „Jermuk”.

Totodată, pe 29 mai, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au semnat o declarație comună prin care au cerut organizarea, în cel mai scurt timp, a unui referendum în Armenia privind aderarea la Uniunea Europeană sau menținerea statutului de membru al Uniunii Economice Eurasiatice. Potrivit semnatarilor, pregătirile Erevanului pentru aderarea la UE generează „riscuri semnificative pentru securitatea economică” a statelor membre ale UEEA.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: