Imagine simbol

Putin permite străinilor să servească în armata rusă pe timp de mobilizare

Străinii vor putea servi în Forțele Armate ale Federației Ruse în perioada mobilizării. De asemenea, cetățenilor străini li se permite să servească în armata rusă în condiții de stare de urgență, lege marțială, pe timp de război și conflicte armate. Un decret în acest sens a fost semnat de președintele țării, Vladimir Putin, pe 8 iulie.

Cetățenii statelor străine vor putea participa „la activități de menținere sau restabilire a păcii și securității internaționale”, precum și la operațiuni ale armatei ruse, inclusiv „pentru îndeplinirea sarcinilor de combatere a activităților teroriste internaționale” în afara teritoriului Rusiei, se mai arată în decret, scrie Deutsche Welle.

Potrivit documentului, contractele vor fi încheiate până la încheierea mobilizării, încetarea efectului legii marțiale sau expirarea perioadei de război. Până acum, serviciul militar al străinilor în armata rusă era permis doar în condiții de stare de urgență, lege marțială și conflicte armate. Decretul lui Putin privind mobilizarea „parțială” din 21 septembrie 2022, adoptat în contextul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, nu a fost anulat și este valabil până în prezent.

Totodată, decretul permite specialiștilor înalt calificați, care au atins limita de vârstă, să semneze noi contracte pentru a servi în Serviciul de Informații Externe (SVR), FSB sau în structurile de protecție de stat.

Cu o zi înainte, președintele rus a semnat o lege care permite persoanelor fără cetățenie să servească prin contract în Forțele Armate ale Federației Ruse.

Potrivit datelor serviciilor de informații americane, în prezent Forțele Armate ale Rusiei recrutează aproximativ 30 000 de militari pe lună, iar conform estimărilor europene — 40 000. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat pe 2 iulie că, de la începutul anului curent, 210 000 de persoane au semnat contracte cu Ministerul Apărării pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei (câte 35 000 pe lună). Acest ritm este suficient pentru a acoperi pierderile de pe front, care, potrivit estimărilor NATO, se ridică la aproximativ 1 000 de oameni pe zi și, cumulat de la începutul războiului, se apropie de pragul de un milion, scrie publicația The Moscow Times.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Pot să sfătui și alte partide”. Maia Sandu, întrebată de ce a participat la elaborarea listei PAS pentru parlamentare

Președinta Maia Sandu a declarat că este deschisă să facă recomandări privind „ce fel de oameni să-și pună pe listă” la alegerile parlamentare și altor partide sau blocuri, nu doar Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). „Am acces la informații pe care ei s-ar putea să nu le aibă”, a menționat șefa statului.

În timpul unui interviu pentru NewsMaker, șefa statului a fost întrebată de ce participă la elaborarea listei candidaților PAS și dacă acest lucru nu încalcă principiul neutralității președintelui.

„Pot să sfătui și alte partide politice ce fel de oameni să-și pună pe listă. (…) Le-ar prinde bine sfaturile mele ca să evite situația să aibă trădători de țară pe aceste liste, pentru că în virtutea funcției pe care o am, am acces la informații pe care ei s-ar putea să nu le aibă cu toate că eu cred că majoritatea știu cine și de unde vine. M-am bucurat că unii oameni pe care eu îi consider buni, profesioniști, reprezentanți ai unei bresle sau alteia, au decis să meargă în acest parlament. Eu îmi doresc ca în următorul parlament – nu doar pe lista PAS, dar pe lista tuturor partidelor care candidează – să avem buni patrioți, oameni onești și buni profesioniști. (…) M-aș bucura foarte mult, repet, ca pe toate listele să avem doar asemenea oameni și sunt deschisă să fac recomandări și pentru alte partide și alte blocuri”, a răspuns Maia Sandu.

Întrebată cum a ajuns Nicolae Botgros pe lista PAS, șefa statului a răspuns: „Domnul nu este în partid. Domnul Botgros este pe listă… pentru că acești oameni au venit fără să devină membri de partid. Cine dacă nu domnul Botgros este cel mai bun reprezentant al acestui domeniu, al oamenilor de artă? Din perspectiva experienței, notorietății și talentului pe care îl are. Sigur, putem să discutăm… la fiecare persoană puteți să găsiți ceva în istoria lui, care nu corespunde exact cu așteptările noastre, dar dacă vorbim despre integritate cred că trebuie să ne uităm la averile oamenilor: cei care și-au acumulat averile în mod cinstit și cei care nu și-au acumulat averile în mod cinstit”.

Menționăm că, la vremea sa, Botgros a susținut deschis Partidul Democrat (PDM) aflat atunci sub controlul politicianului fugar Vladimir Plahotniuc. Astfel, în anul 2019 Botgros a susținut referendumul organizat de democrați concomitent cu alegerile parlamentare. Tot atunci, el a candidat la funcția de deputat în circumscripția electorală nr. 42 (Cantemir) ca independent.

Pe 20 iulie, PAS a publicat lista candidaților săi pentru alegerile parlamentare. Primul pe lista PAS va fi Igor Grosu, liderul formațiunii și președinte al Parlamentului. Acesta va fi urmat de prim-ministrul Dorin Recean. La alegeri vor candida din partea PAS și сâțiva actuali miniștri. Pe lista partidului se vor regăsi și personalitățile despre care liderul PAS a anunțat anterior că vor candida din partea formațiunii sale la scrutin. Este vorba despre fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari, luptătoarea Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea” Ludmila Adamciuc, antreprenorii Maria Acbaș și Iurie Cojocaru, rectorul UTM, Viorel Bostan, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul USMF, Emil Ceban.

Anterior, mai mulți candidați anunțați de PAS au precizat că au acceptat invitația după ce președinta țării, Maia Sandu, le-a făcut această propunere. 

Potrivit Constituției Republicii Moldova, președintele țării nu poate fi membru al unui partid politic, însă nu există o interdicție expresă privind participarea la evenimente organizate de partide. Mai exact, articolul 149 prevede că, până la validarea mandatului, candidatul ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova trebuie să prezinte Curții Constituționale confirmarea că nu este membru al niciunui partid politic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: