Străinii vor putea servi în Forțele Armate ale Federației Ruse în perioada mobilizării. De asemenea, cetățenilor străini li se permite să servească în armata rusă în condiții de stare de urgență, lege marțială, pe timp de război și conflicte armate. Un decret în acest sens a fost semnat de președintele țării, Vladimir Putin, pe 8 iulie.
Cetățenii statelor străine vor putea participa „la activități de menținere sau restabilire a păcii și securității internaționale”, precum și la operațiuni ale armatei ruse, inclusiv „pentru îndeplinirea sarcinilor de combatere a activităților teroriste internaționale” în afara teritoriului Rusiei, se mai arată în decret, scrie Deutsche Welle.
Potrivit documentului, contractele vor fi încheiate până la încheierea mobilizării, încetarea efectului legii marțiale sau expirarea perioadei de război. Până acum, serviciul militar al străinilor în armata rusă era permis doar în condiții de stare de urgență, lege marțială și conflicte armate. Decretul lui Putin privind mobilizarea „parțială” din 21 septembrie 2022, adoptat în contextul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, nu a fost anulat și este valabil până în prezent.
Totodată, decretul permite specialiștilor înalt calificați, care au atins limita de vârstă, să semneze noi contracte pentru a servi în Serviciul de Informații Externe (SVR), FSB sau în structurile de protecție de stat.
Cu o zi înainte, președintele rus a semnat o lege care permite persoanelor fără cetățenie să servească prin contract în Forțele Armate ale Federației Ruse.
Potrivit datelor serviciilor de informații americane, în prezent Forțele Armate ale Rusiei recrutează aproximativ 30 000 de militari pe lună, iar conform estimărilor europene — 40 000. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat pe 2 iulie că, de la începutul anului curent, 210 000 de persoane au semnat contracte cu Ministerul Apărării pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei (câte 35 000 pe lună). Acest ritm este suficient pentru a acoperi pierderile de pe front, care, potrivit estimărilor NATO, se ridică la aproximativ 1 000 de oameni pe zi și, cumulat de la începutul războiului, se apropie de pragul de un milion, scrie publicația The Moscow Times.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
O justiție mai bună pentru victime: Moldova introduce specializarea judecătorilor și procurorilor în cazurile de violență, unde un proces poate dura până la 2 ani
Republica Moldova face un pas important spre consolidarea unui răspuns unitar și profesionist la cazurile de violență împotriva femeilor și violenței în familie. Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) a lansat procesul de creare a unui sistem coerent de formare și specializare a actorilor din justiție – ofițeri de urmărire penală, procurori și judecători, pentru a asigura o abordare coordonată și eficientă a acestor cauze.
Pe 27 octombrie, la Institutul Național al Justiției, ANPCV a organizat o ședință de coordonare interinstituțională, la care au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și Inspectoratului General al Poliției.
Discuțiile au vizat modalitățile prin care sistemul de justiție poate fi consolidat pentru a răspunde coerent cazurilor de violență, precum și pașii necesari pentru a institui o specializare profesională dedicată.
Aliniere la standardele europene și internaționale
Inițiativa ANPCV se aliniază Directivei (UE) 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, care prevede în mod expres necesitatea formării și specializării profesioniștilor relevanți. Totodată, articolul 15 din Convenția de la Istanbul obligă statele să asigure o instruire continuă și adecvată pentru specialiștii implicați în prevenirea, identificarea și investigarea cazurilor de violență, cu scopul de a evita revictimizarea.
Recomandările formulate în Raportul GREVIO pentru Republica Moldova (2023) accentuează la rândul lor nevoia unei formări obligatorii și sistematice pentru toți profesioniștii din justiție, bazată pe o înțelegere profundă a fenomenului și pe o abordare multidisciplinară.
Formări regionale și studiu de specializare
În 2026, ANPCV și Institutul Național al Justiției vor organiza formări regionale trimestriale destinate ofițerilor de urmărire penală, procurorilor și judecătorilor. Scopul acestor instruiri este consolidarea competențelor practice și a colaborării interinstituționale în gestionarea cazurilor de violență.
„Specializarea” nu presupune crearea unor structuri noi, ci desemnarea unor profesioniști dedicați gestionării cazurilor de violență împotriva femeilor și violenței în familie. Rezultatele studiului vor fi prezentate în decembrie 2025, iar concluziile vor servi drept bază pentru crearea unui cadru funcțional de specializare.
Un angajament ferm pentru protecția victimelor
Prin acest demers comun, Republica Moldova își reconfirmă angajamentul de a crea un sistem de justiție sensibil la gen, bazat pe profesionalism, empatie și cooperare instituțională.
„Eficiența reală a sistemului de protecție depinde de modul în care fiecare verigă – de la specialiștii locali până la actorii din justiție – înțelege fenomenul și reacționează prompt. Specializarea profesioniștilor este cheia pentru a oferi victimelor nu doar dreptate, ci și siguranță”, a declarat reprezentantul ANPCV.
Statisticile prezentate de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) conturează o imagine alarmantă asupra amplorii fenomenului violenței în țara noastră. Potrivit datelor, 73% dintre femeile din Republica Moldova au fost supuse, cel puțin o dată în viață, unei forme de violență din partea partenerului intim – fie fizică, psihologică, economică sau sexuală.
Totodată, doar 11% dintre cazuri sunt raportate autorităților, ceea ce denotă o reticență majoră a victimelor de a apela la instituțiile de stat, pe fondul fricii, al neîncrederii sau al lipsei de sprijin eficient.
În același timp, avem patru hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care au condamnat Republica Moldova pentru încălcări legate de modul în care au fost tratate cazurile de violență împotriva femeilor și de violență domestică.
Un alt indicator relevant îl reprezintă durata medie de examinare a unei cauze penale de acest tip, care variază între 244 și 639 de zile, potrivit datelor colectate de ANPCV și de alte instituții din domeniul justiției pentru perioada 2020–2025.
Totodată, fenomenul femicidului rămâne unul îngrijorător: 21 de femei și-au pierdut viața în anul 2024 în urma actelor de violență în familie.
Important! În cazul în care detaliile expuse în material vă neliniștesc, aveți nevoie de ajutor și susținere - adresați-vă specialiștilor de la „Linia Verde Prevenire Suicid”. Chat-ul anonim pe www.pentruviata.md este diponibil LIVE între orele 20.00-22.00 în zilele de luni și joi. În restul zilelor, puteți expedia un mesaj la adresa de e-mail [email protected]. Mai multe detalii la nr de tel 060806623
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
