A News

„Putin, pleacă acasă”. Proteste în Alaska înaintea întâlnirii președintelui rus cu Donald Trump

Locuitorii din orașul Anchorage, statul american Alaska, protestează înainte de întâlnirea dintre președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia urmează a fi discutată inclusiv invazia rusă din Ucraina. Participanții și-au manifestat sprijinul pentru Ucraina, au condamnat agresiunea militară rusească și s-au pronunțat împotriva prezenței lui Putin în Alaska.

Sute de oameni s-au adunat de-a lungul străzilor din Anchorage pentru a protesta înaintea întâlnirii Trump-Putin. Manifestanții au desfășurat drapelele SUA și Ucrainei. Aceștia au desfășurat și pancarte cu mesaje precum: „Alaska este alături de Ucraina”, „Niciun compromis. Salvați Ucraina” și „Stați acasă, dictatorilor”.

De asemenea, pe un trotuar a fost scris cu cretă „Putin, pleacă acasă”, iar pe clădirile din oraș au fost atârnate drapele ucrainene sau bannere cu mesaje pro-Ucraina.

Amintim că, în seara de 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni lângă orașul Anchorage, statul Alaska, SUA. Cei doi președinți vor purta negocieri, unul dintre principalele subiecte fiind încetarea focului în Ucraina.

Presa a relatat că, anterior, președintele Rusiei a transmis SUA condițiile pentru încetarea focului în Ucraina. Liderul de la Kremlin, la ordinul căruia a fost declanșată invazia la scară largă asupra Ucrainei, cere ca aceasta să-și retragă trupele din regiunile Donețk și Lugansk, după care linia frontului va fi înghețată. Conform presei, Putin urmărește să obțină și controlul total asupra regiunilor Zaporojie și Herson. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ucrainenii nu intenționează „să dăruiască pământul lor” și să ofere Rusiei „premii pentru ceea ce a făcut”.

Iar Donald Trump a sugerat recent că, pentru a pune capăt conflictului, Moscova și Kievul vor trebui să facă schimb de teritorii. Ulterior, însă le-a promis liderilor ucraineni și europeni că nu va discuta acest subiect cu Putin și fără Zelenski,

Pe 12 august, liderii UE au publicat o declarație comună în care au salutat eforturile președintelui american de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Totodată, aceștia au reiterat că o pace stabilă trebuie să respecte dreptul internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea, Uniunea Europeană a reiterat importanța ca Ucraina să aibă libertatea de a-și decide viitorul, fără a fi exclusă din procesul de negociere.

Pe 13 august, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a organizat o conferință online cu alți lideri europeni, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, pentru a discuta despre invazia rusă înaintea summit-ului din Alaska. Ulterior, Politico a scris, cu referire la surse, că Trump a transmis că SUA sunt dispuse să ofere garanții de securitate Ucrainei pentru a descuraja o viitoare rusă, dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului. Însă cu anumite condiții, una dintre care este ca Ucraina să nu adere la NATO. Publicația a mai notat că liderul de la Casa Albă nu a spus ce presupun concret aceste garanții de securitate.

De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat la telefon cu omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 15 august. Palatul Elysee a comunicat că cei doi lideri au convenit să se întâlnească din nou după întâlnirea Trump-Putin din Alaska.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Unica noastră speranță este Trump”: Costiuc și Furtună fac apel către SUA să apere libertatea de exprimare în Moldova

Liderii Partidului Democrația Acasă (PDA) și Partidului „Moldova Mare” au făcut apeluri publice către administrația Statelor Unite pentru protejarea libertății de exprimare în Republica Moldova. Vasile Costiuc a solicitat Departamentului de Stat și secretarului de stat Marco Rubio să investigheze presupuse restricții aplicate mass-mediei și mediului online de către autoritățile moldovene, în timp ce Victoria Furtună a criticat sancțiunile europene impuse asupra sa, pe care le consideră o măsură motivată politic și o încălcare a dreptului la exprimare.

Într-un mesaj video difuzat pe 24 decembrie, Costiuc a declarat că, în ultimii ani, în Republica Moldova ar avea loc „derapaje grave de la standardele democratice”, invocând închiderea unor televiziuni, presiuni asupra mass-mediei și cenzurarea spațiului online. Potrivit acestuia, astfel de acțiuni ar contribui la „degradarea democrației” și ar afecta relația Chișinăului cu principalul partener strategic al țării – Statele Unite ale Americii.

„Noi astăzi, din numele Partidului Democrației Acasă, facem un apel public și am semnat un demers, o declarație, un manifest, dacă vreți, în semn de solidaritate și de susținere cu acțiunile Secretarului de Stat Marco Rubio, care recent, în spiritul declarat de către Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, luptă și implică mecanisme de stat americane pentru protejarea libertății de exprimare pentru toată Europa”, a declarat liderul PDA.

El a afirmat că relațiile dintre Chișinău și Washington s-ar fi tensionat, menționând că o întâlnire programată între președintele Parlamentului, Igor Grosu, și secretarul de stat american ar fi fost anulată în timpul unei recente vizite în SUA, calificând acest fapt drept „un semnal de avertizare” pentru autoritățile moldovene.

Prin demersul adresat Departamentului de Stat, Costiuc solicită investigarea acțiunilor unor funcționari publici și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, pe care îi acuză că ar fi contribuit la cenzurarea mediului online și la limitarea libertății de exprimare. Liderul PDA a cerut ca, în cazul în care se va constata încălcarea drepturilor fundamentale, persoanele vizate să fie incluse pe liste de sancțiuni americane, inclusiv prin retragerea vizelor.

„Eu acest demers o să-l depun la ambasadă și o să-l trimit și pe adresa oficială a Departamentului de Stat. Eu am să merg personal în Statele Unite și o să caut să discutăm, să comunicăm toate aceste derapaje democratice de la Chișinău, administrației prezidențiale Trump. O să merg să vorbesc și cu partenerii pe care îi avem în comunitatea europeană, partidele conservatoare, pentru a ne consolida și pentru a ne putea apăra reciproc de abuzurile pe care le fac această rețea numită între ghilimele rețeaua Soros”, a mai afirmat Costiuc.

Cu un apel către administrația Trump a venit și lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care susține că a fost inclusă pe liste de sancțiuni europene și că i-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada din motive politice, fără a avea antecedente penale sau condamnări judecătorești.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Furtună afirmă că sancțiunile ar fi fost aplicate din cauza convingerilor sale suveraniste și a sprijinului deschis pentru fostul președinte al SUA, Donald Trump. Potrivit acesteia, măsurile nu ar avea legătură cu încălcări ale legii, ci reprezintă „persecuție politică”.

„Pentru convingerile mele suveraniste și pentru sprijinul meu deschis acordat lui Donald Trump, președintele Statelor Unite, fără a avea vreun cazier judiciar sau vreo condamnare, am fost supusă sancțiunilor europene și mi-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada. Cenzura nu vizează doar Partidul Moldova Mare. În Republica Moldova, 12 posturi de televiziune și peste 100 de portaluri informaționale care reflectau pluralismul de idei au fost închise”, a scris Furtună.

Lidera Partidului „Moldova Mare” mai vorbește despre existența unui „model coordonat de reprimare” îndreptat împotriva opoziției politice și a presei conservatoare, model care, în opinia sa, ar fi justificat sub pretextul apărării valorilor europene.

Apelul celor doi șefi de partide vine la o zi după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a acuzat „ideologi din Europa” că ar fi desfășurat eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze puncte de vedere americane pe care le dezaprobă. În mesajul său, Rubio a avertizat că administrația Trump „nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extraterritorială”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: