A News

„Putin, pleacă acasă”. Proteste în Alaska înaintea întâlnirii președintelui rus cu Donald Trump

Locuitorii din orașul Anchorage, statul american Alaska, protestează înainte de întâlnirea dintre președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia urmează a fi discutată inclusiv invazia rusă din Ucraina. Participanții și-au manifestat sprijinul pentru Ucraina, au condamnat agresiunea militară rusească și s-au pronunțat împotriva prezenței lui Putin în Alaska.

Sute de oameni s-au adunat de-a lungul străzilor din Anchorage pentru a protesta înaintea întâlnirii Trump-Putin. Manifestanții au desfășurat drapelele SUA și Ucrainei. Aceștia au desfășurat și pancarte cu mesaje precum: „Alaska este alături de Ucraina”, „Niciun compromis. Salvați Ucraina” și „Stați acasă, dictatorilor”.

De asemenea, pe un trotuar a fost scris cu cretă „Putin, pleacă acasă”, iar pe clădirile din oraș au fost atârnate drapele ucrainene sau bannere cu mesaje pro-Ucraina.

Amintim că, în seara de 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni lângă orașul Anchorage, statul Alaska, SUA. Cei doi președinți vor purta negocieri, unul dintre principalele subiecte fiind încetarea focului în Ucraina.

Presa a relatat că, anterior, președintele Rusiei a transmis SUA condițiile pentru încetarea focului în Ucraina. Liderul de la Kremlin, la ordinul căruia a fost declanșată invazia la scară largă asupra Ucrainei, cere ca aceasta să-și retragă trupele din regiunile Donețk și Lugansk, după care linia frontului va fi înghețată. Conform presei, Putin urmărește să obțină și controlul total asupra regiunilor Zaporojie și Herson. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ucrainenii nu intenționează „să dăruiască pământul lor” și să ofere Rusiei „premii pentru ceea ce a făcut”.

Iar Donald Trump a sugerat recent că, pentru a pune capăt conflictului, Moscova și Kievul vor trebui să facă schimb de teritorii. Ulterior, însă le-a promis liderilor ucraineni și europeni că nu va discuta acest subiect cu Putin și fără Zelenski,

Pe 12 august, liderii UE au publicat o declarație comună în care au salutat eforturile președintelui american de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Totodată, aceștia au reiterat că o pace stabilă trebuie să respecte dreptul internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea, Uniunea Europeană a reiterat importanța ca Ucraina să aibă libertatea de a-și decide viitorul, fără a fi exclusă din procesul de negociere.

Pe 13 august, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a organizat o conferință online cu alți lideri europeni, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, pentru a discuta despre invazia rusă înaintea summit-ului din Alaska. Ulterior, Politico a scris, cu referire la surse, că Trump a transmis că SUA sunt dispuse să ofere garanții de securitate Ucrainei pentru a descuraja o viitoare rusă, dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului. Însă cu anumite condiții, una dintre care este ca Ucraina să nu adere la NATO. Publicația a mai notat că liderul de la Casa Albă nu a spus ce presupun concret aceste garanții de securitate.

De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat la telefon cu omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 15 august. Palatul Elysee a comunicat că cei doi lideri au convenit să se întâlnească din nou după întâlnirea Trump-Putin din Alaska.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: