Alexandru Munteanu

„R. Moldova și România au o relație specială”. Ce au discutat Alexandru Munteanu și Nicușor Dan

Aflat în vizită de lucru la București, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan. Menționăm că aceasta este prima deplasare oficială peste hotare a lui Munteanu de la preluarea mandatului. „Am încurajat noul Guvern să acționeze hotărât și responsabil, având în centrul preocupărilor creșterea economică, bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova și integrarea în Uniunea Europeană”, a declarat Nicușor Dan.

„Sunt onorat să am prima vizită externă la București. Am discutat cu președintele României, Nicușor Dan, despre relația noastră specială, întemeiată pe legătura indivizibilă dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. România a fost mereu alături de noi, iar acum ne oferă încredere și sprijin în parcursul nostru european”, se arată într-o declarație a lui Munteanu postată pe pagina sa de Facebook.

Guvernul de la Chișinău a declarat, într-un comunicat de presă, că subiectele discutate de cele două părți au fost „sprijinul părții române pentru parcursul european al Republicii Moldova, proiectele comune care aduc numeroase beneficii cetățenilor și noile oportunități de colaborare dintre Chișinău și București”. „Republica Moldova și România au o relație specială, întemeiată pe legătura indivizibilă dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat oficialul moldovean.

Alexandru Munteanu / Facebook

Potrivit Guvernului, șeful Executivului a mulțumit României pentru susținerea oferită pe toate dimensiunile, subliniind potențialul de a crește numărul proiectelor bilaterale în domeniul economiei, educației precum și infrastructurii comune.

„Până în anul 2027, urmează a fi modernizate podurile de la Sculeni-Sculeni, Cahul-Oancea și Leușeni-Albița. Lucrările pe șantierul podului Ungheni-Ungheni sunt în desfășurare și accelerăm pregătirea a încă patru poduri noi peste Prut, care vor consolida legătura dintre cele două țări: Costești-Stânca, Leova-Bumbăta, Leca-Fălciu și Bărboieni-Răducăneni. De asemenea, oficialii au accentuat importanța proiectelor de conectivitate energetică – lucrările la linia electrică de înaltă tensiune Chișinău-Vulcănești vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an, iar pentru următorii ani sunt planificate alte două conexiuni: Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș”, au mai comunicat reprezentanții Guvernului.

La rândul său, președintele român Nicușor Dan a declarat, cu referire la întrevederea cu Munteanu, că „România rămâne cel mai sincer și ferm susținător al Republicii Moldova, pe toate palierele, în special în ceea ce privește modernizarea statului, reformele și integrarea europeană”. „Am încurajat noul Guvern să acționeze hotărât și responsabil, având în centrul preocupărilor creșterea economică, bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova și integrarea în Uniunea Europeană”, a declarat Nicușor Dan.

Alexandru Munteanu / Facebook
Alexandru Munteanu / Facebook

În acest moment, premierul Alexandru Munteanu și omologul său din România, Ilie Bolojan, susțin o conferință de presă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Grosu, întrebat dacă viitorul bașcan se va regăsi în componența Guvernului: „Totul depinde de alegător”

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, susține că depinde de alegătorii din Găgăuzia dacă viitorul bașcan se va regăsi sau nu în componența Guvernului de la Chișinău. Declarația a fost făcută la ediția din 18 noiembrie a emisiunii „Forum”, de la Vocea Basarabiei. Întrebat de prezentatorului TV dacă, în contextul acestor declarații, asta înseamnă că totul depinde de cine va ieși învingător, liderul PAS a răspuns: „Evident”. Potrivit lui Grosu, alegătorii „vor vota mesajele care le are sau le va avea candidatul sau candidații în această campanie” și „obiectivele pe care o să și le propună”. Totodată, acesta a adăugat că o campanie construită pe ideea „cine mai tare bate în Chișinău” este „o cale perdantă”.

În cadrul emisiunii, Grosu a fost întrebat dacă viitorul bașcan al Găgăuziei se va regăsi sau nu în componența Guvernului de la Chișinău. „Totul depinde de alegătorul, cetățeanul Republicii Moldova, din Găgăuzia. Important e acum ca alegerile să continue. (…) Asupra cărui fapt noi trebuie să vedem foarte atent este ca, în aceste două săptămâni, campania electorală să fie corectă, să fie cât mai puține încălcări. Chiar dacă o să fie, să fie sesizate, înregistrate, premeditate și ca procesul electoral să fie organizat cât mai bine”, a răspuns Grosu.

La întrebarea prezentatorului TV dacă, în contextul acestor declarații, asta înseamnă că totul depinde de cine va ieși învingător, liderul PAS a răspuns: „Păi, evident. Se vor prezenta la vot, vor vota din mesajele care le are sau le va avea candidatul sau candidații în această campanie. (…) De obiectivele care o să și le propună, pentru că, vă amintesc, nu a fost problemă ca bașcanul să fie membru din oficiu a Guvernului. Însă atunci când acest bașcan, deja la trecut vorbind, s-a dovedit a fi parte a unei grupări criminale, din punct de vedere, scuzați, și de mândrie națională, și de securitate a statului, noi nu puteam tolera ca un exponent a unei grupări criminale, care este dirijată din spate de Federația Rusă, să facă parte din acest organ”.

La precizarea prezentatorului TV că, potrivit acestor afirmații, candidatul care va ieși învingător, dacă va veni în campania electorală cu mesaje anti-Chișinău sau anti-Moldova, nu se va regăsi în Guvern, Grosu a declarat: „Eu tare mult sper că politicienii din Găgăuzia au învățat din lecția ultimilor ani. (…) Când construiești campanii: cine mai tare critică sau cine mai tare bate în Chișinău, în Guvern, în Parlament, ca pe acest mesaj să capeți susținerea alegătorilor din Găgăuzia, deci este o cale perdantă”.

Pe 19 noiembrie, candidatul independent la funcția de bașcan, Alexandr Stoianoglo, a scris pe o rețea de socializare că „includerea bașcanului în Guvern nu este o chestiune care ține de dorința președintelui”, adăugând că aceasta „este o prevedere a Legii privind statutul juridic special al autonomiei, care nu a fost abordată de nimeni”. „De aceea, consider că refuzul de a include bașcanul în componența Guvernului, în urmă cu trei ani, reprezintă o încălcare directă a legii”, a menționat Stoianoglo, publicând o intervenție a sa pe acest subiect, din noiembrie curent, la postul Cinema 1.

***

Amintim că, pe 15 noiembrie, locuitorii din UTA Găgăuzia au ieșit la urne pentru a-și alege deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul. Niciunul dintre cei opt candidați la funcția de bașcan nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga scrutinul. Astfel, în turul al doilea se vor confrunta Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, care a obținut 24,22%. Detalii AICI. Pe 29 noiembrie va avea loc turul al doilea al scrutinului pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, precum și al alegerilor pentru Adunarea Populară în 21 de circumscripții electorale. În aceeași zi, în circumscripția electorală Baurci nr. 12 va avea loc votarea repetată pentru alegerea deputatului în Adunarea Populară. Detalii AICI.

Precizăm că, potrivit legislației, bașcanul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de șeful statului. Evghenia Guțul, aleasă la alegerile din 2023 guvernatoare a autonomiei, nu a fost inclusă în componența Guvernului. Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că nu a semnat un decret în acest sens din cauza afilierii lui Guțul cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: