energie.gov.md

R. Moldova va primi un credit de €143,5 mln pentru optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Chișinău

Republica Moldova va primi de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) un credit în valoare de 143,5 milioane de euro. Banii vor fi folosiți pentru optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Chișinău. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei într-un comunicat din 29 noiembrie. 

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a semnat un Acord de împrumut de 143,5 milioane de euro cu directorul asociat al BERD, Octavian Costaș. Resursele financiare vor fi folosite pentru a optimiza sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Chișinău.

Lucrările de investiții prevăd instalarea a 2 510 Puncte Termice Individuale și implementarea distribuției orizontale a agentului termic în 1 665 de blocuri de locuințe, ceea ce va oferi consumatorilor posibilitatea de a regla independent consumul de energie și de a conecta sau deconecta încălzirea în apartamente. Ministerul Energiei estimează că aceste măsuri vor contribui la reducerea pierderilor de căldură cu până la 30%, reducerea costurilor pentru consumatori și diminuarea impactului asupra mediului prin scăderea emisiilor de carbon. Alte lucrări includ anveloparea blocurilor, reabilitarea rețelelor termice primare și construcția a două stații de pompare, toate acestea având scopul de a crește eficiența, fiabilitatea și calitatea serviciilor de încălzire și apă caldă.

Drumul nostru înainte se bazează pe îmbunătățirea eficienței energetice, un domeniu în care Republica Moldova are un potențial enorm. Avand în vedere faptul că sectorul clădirilor reprezinta cca 50% din consumul final de energie, am făcut din eficiența energetică o prioritate națională. Totodată, rămânem angajați să diversificăm sursele de energie și să integrăm surse regenerabile acolo unde este posibil. Până în 2030, ne propunem să ne asigurăm că sistemele noastre sunt moderne și reziliente, pregătite să răspundă cerințelor unui peisaj energetic în continuă schimbare”, a declarat ministrul Victor Parlicov în cadrul evenimentului de semnare a Acordului.

Acordul de împrumut, în valoare de 143,5 milioane de euro, face parte dintr-un proiect amplu cu un buget total de 326,5 milioane de euro, finanțat prin contribuții internaționale. Proiectul este susținut prin credite acordate de BERD și Banca Europeană de Investiții, precum și prin granturi din partea Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu în Europa de Est (E5P) și a Platformei de Investiții în Vecinătate a Uniunii Europene (EU NIP).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: