CNA

Raport GRECO: Moldova a implementat în „mod satisfăcător” recomandările privind prevenirea corupției în rândul deputaților

Instituția anticorupție a Consiliului Europei (GRECO) a remarcat că, „deși Parlamentul a ridicat imunitățile (parlamentarilor, n. r.) în toate cazurile (solicitate de procurori, n.r.) nu existau criterii clare și obiective care să ghideze procedura și deciziile parlamentare”. Este concluzia unui raport interimar de evaluare a gradului în care Republica Moldova a îndeplinit cele 18 recomandări privind prevenirea corupției în ceea ce privește parlamentarii, judecătorii și procurorii, transmite IPN.

Raportul, publicat astăzi, a fost adoptat pe 3 decembrie 2021.

„Autoritățile confirmă acum că imunitatea parlamentarilor continuă să fie ridicată în practică, la cererea procurorului general, dar indică că nu a existat nicio modificare în ceea ce privește adoptarea codului de reguli și proceduri parlamentare care urmează să includă o procedură de ridicare a imunității parlamentarilor. În septembrie 2021, 63 de parlamentari au înaintat o sesizare pentru a propune modificări constituționale menite să facă posibilă ridicarea imunității fără aprobarea prealabilă a Parlamentului atunci când parlamentarii au comis infracțiuni de corupție pasivă sau activă, abuz de putere, îmbogățire ilicită și infracțiuni de spălare de bani. Această sesizare a fost acceptată de Curtea Constituțională. Prin urmare, Legea pentru modificarea Constituției poate fi examinată de Parlament după 6 luni de la depunerea proiectului de lege”, precizează autorii raportului.

GRECO a încurajat autoritățile să adopte un cadru legal clar în ceea ce privește reducerea imunității parlamentare, inclusiv criterii obiective care ghidează procedura și deciziile parlamentare, ceea ce nu a fost făcut până acum.

Autoritățile Republicii Moldova nu au îndeplinit în totalitate nici recomandarea GRECO privind modificarea componenței Consiliului Superior al Magistraturii, în special prin anularea participării din oficiu a ministrului justiției și a procurorului general și prin permiterea unor profiluri mai diverse în rândul membrilor Consiliului, pe baza unor criterii de selecție obiective și măsurabile, și asigurarea faptului că membrii Consiliului atât judecători, cât și cei din societatea civilă, sunt aleși după o procedură echitabilă și transparentă. „GRECO încurajează autoritățile să adopte legislația ulterioară pentru definirea procedurii și condițiilor pentru alegerea, numirea și încetarea mandatului membrilor CSM”.

GRECO a constatat că autoritățile Republicii Moldova au îndeplinit parțial recomandarea „ca deciziile Consiliului Superior al Magistraturii să fie motivate adecvat și să facă obiectul controlului judiciar, atât pe fondul cauzei, cât și pe motive procedurale” și recomandarea privind „luarea unor măsuri adecvate, ținând seama în mod corespunzător de independența judiciară, pentru a evita numirea și promovarea în funcții judiciare a candidaților care prezintă riscuri de integritate”. De asemenea, nu a fost realizată în totalitate recomandarea GRECO privind „luarea de măsuri suplimentare pentru a se asigura examinarea cauzelor judecate fără întârzieri nejustificate și pentru a crește transparența și accesibilitatea informațiilor disponibile publicului privind activitatea judiciară”.

La capitolul „Prevenirea corupției în privința procurorilor”, GRECO constatat că Republica Moldova a implementat parțial recomandarea „să se ia măsuri adecvate pentru a se asigura că componența și funcționarea Consiliului Superior al Procurorilor sunt  supuse garanțiilor adecvate de obiectivitate, imparțialitate și transparență” și recomandarea privind „luarea de măsuri suplimentare pentru a consolida obiectivitatea, eficiența și transparența cadrului legal și operațional pentru răspunderea disciplinară a procurorilor”.

GRECO a concluzionat că „ Republica Moldova a implementat în mod satisfăcător sau a tratat într-un mod satisfăcător doar șase dintre cele optsprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare a rundei a patra. Dintre recomandările rămase, nouă au fost parțial implementate și trei nu au fost implementate”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: