Imagine simbol

Rațele, gâștele și lișițele pot fi vânate mai devreme, în 2026. Expert: „Riscăm să ne diminuăm drastic populația locală”

Sezonul de vânătoare 2026-2027 va începe pe 15 august. Față de anii precedenți, în acest an lista speciilor care pot fi vânate din prima zi a fost extinsă. Printre acestea se numără și mai multe specii de păsări acvatice, pentru care, în anii precedenți, vânătoarea era permisă abia din septembrie sau chiar din octombrie.

Conform ordinului semnat de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, din 15 august este permisă vânătoarea pentru becațina comună, gâsca de vară, graur, lișiță, porumbelul gulerat, guguștiuc, prepeliță, rața mare, rața pestriță și rața cârâitoare. Pentru fiecare specie sunt stabilite cote maxime de recoltare per zi de vânat și per vânător, precum și perioade distincte de vânătoare.

Comparativ cu anii precedenți, sezonul pentru mai multe păsări acvatice începe mai devreme. De exemplu, în 2025, rațele, lișițele și gâștele de vară puteau fi vânate abia din 6 septembrie, iar în 2024, sezonul pentru rațe și lișițe începea pe 14 septembrie, în timp ce pentru gâsca de vară – pe 16 octombrie.

Astfel, în cazul unor specii, deschiderea sezonului a fost devansată cu aproximativ trei săptămâni față de anul trecut și cu aproape o lună față de 2024, iar în cazul gâștii de vară diferența este și mai mare.

„Dacă am fi un pic mai umani, am interzice”

Președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, Vitalie Ajder, susține că modificările au fost introduse odată cu noua Lege a vânătorii, în 2024, când au fost schimbate și perioadele de vânătoare pentru mai multe specii.

Potrivit acestuia, în cazul gâștii de vară, de exemplu, perioada de vânătoare a fost extinsă de la 15 octombrie – 15 ianuarie la 15 august – 15 ianuarie, iar modificări similare au fost făcute și pentru alte specii.

Expertul a explicat, pentru NewsMaker, că, la mijlocul lunii august, multe păsări acvatice încă se află într-o perioadă vulnerabilă. Adulții își schimbă penajul și își pierd temporar capacitatea de zbor, iar puii, deși încep să zboare, depind în continuare de părinți pentru hrană și protecție.

„Un alt punct important este riscul de confuzii cu alte specii, pentru că în perioada aceasta, deoarece speciile sunt năpârlite, se aseamănă foarte mult între ele și pot fi confundate. Presiunea suplimentară pe populația locală este o altă problemă. Practic, dacă începem vânătoarea la gâsca de vară de pe 15 august, riscăm să ne diminuăm drastic populația locală, ceea ce este destul de trist. Supraviețuirea puilor, la fel este pusă sub semnul întrebării. Vânătoarea timpuri ar distruge nucleul familiei”, a explicat Ajder.

Acesta critică și faptul că vânătoarea porumbelului gulerat este permisă începând cu 15 august, chiar dacă perioada de vânătoare pentru această specie nu a fost modificată și se încheie pe 31 decembrie. Potrivit lui, porumbelul gulerat începe să cuibărească în martie-aprilie, iar perioada de reproducere se poate prelungi până în septembrie sau chiar octombrie.

„Mi se pare anormal să permiți vânătoarea în perioada de cuibărit a speciilor. Dacă am fi și noi măcar un pic mai umani, am interzice această perioadă, ca să nu intrăm în perioada lor de cuibărit”, a mai spus Ajder.

Președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii a precizat, totodată, că nu există studii recente privind efectivele acestor specii în Moldova care să justifice extinderea perioadelor de vânătoare. Mai mult, spune el, unele dintre speciile incluse în lista celor ce pot fi vânate sunt în declin la nivel european.

„Vedem că populația de grauri este în descreștere în toată Europa. La noi în schimb, este permisă vânătoarea, în număr destul de mare. Legislatorul zice că face daune la culturile agricole, dar având în vedere că populația globală este în descreștere, neavând un studiu recent la nivelul Republicii Moldova – pentru că nu sunt bani, noi recunoaștem franc, pentru a finanța acele studii – noi permitem vânătoarea la graur, care niciodată nu a fost o specie de interes cinegetic”, a mai declarat Vitalie Ajder pentru NewsMaker


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Statul tace, femeile mor”. Protest la Ministerul de Interne după crima de la Măgdăcești. Se cere demisia a patru polițiști VIDEO

Mai multe organizații neguvernamentale și mișcări care militează pentru drepturile femeilor au organizat vineri, 4 septembrie, la Ministerul Afacerilor Interne, un protest față de violența împotriva femeilor, după crima de la Măgdăcești. Un grup de reprezentante ale organizatorilor manifestației au discutat cu ministra Daniella Misail-Nichitin și au cerut demisia mai multor angajați ai poliției în legătură cu cazul de la Măgădăcești.

Zeci de persoane au protestat în fața sediului Ministerului Afacerilor Interne față de violența împotriva femeilor.

Participanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Violența nu are justificare”, „Vreau să aplaud justiția, nu abuzul” și „Țară mică – inimă mică”. De asemenea, aceștia au scandat „Statul tace, femeile mor”, „Pentru una, pentru toate”, „Rușine agresorilor” și „Vrem justiție, vrem dreptate”.

În timpul manifestației, mai multe reprezentante ale organizatorilor protestului au avut o discuție cu ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, în interiorul instituției.

Ulterior, avocata Doina Ioana Străisteanu, aflată printre persoanele care au luat parte la discuție, a anunțat că delegația a solicitat „necondiționat” ministrei demisiile a patru persoane în contextul crimei de la Măgdăcești: a șefului Inspectoratului de Poliție Criuleni și a adjunctului său, a șefului de sector și a inspectorului de sector.

De asemenea, ministra ne-a asigurat că sunt mai multe grupuri de lucruri, se revizuiesc mai multe regulamente ce vizează atât modul în care se evaluează riscurile violenței în familie, dar și modul în care sunt executate aceste ordonanțe. (…) Totodată, s-a asigurat că Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” are un curriculum și acolo există prevederi și instrucțiuni, ei sunt educați să lucreze eficient. Noi le-am cerut să nu tărăgăneze, să facă aceste adaptări cât mai curând posibil. Ce va fi, deja vom vedea cu toții”, a adăugat Străisteanu.

La rândul său, MAI a precizat într-un comunicat că au fost discutate inclusiv cele cinci măsuri de urgență propuse de prim-ministrul Vasile Tofan.

Înțelegem gravitatea situației și necesitatea unor acțiuni concrete, astfel încât femeile aflate în situații de risc să beneficieze de protecție reală și de o intervenție rapidă din partea autorităților”, a adăugat instituția.

Audieri în Parlament

Tot pe 4 septembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Platforma Femeilor Deputate va organiza audieri publice cu privire la cazul de la Măgdăcești. Vor fi chemați reprezentanții mai multor instituții de stat relevante, inclusiv Ministerul Justiției, MAI și procuratura.

***

Amintim că, pe 31 august, o femeie de 42 de ani și soțul său, în vârstă de 47 de ani, au fost găsiți morți la Măgdăcești, raionul Criuleni. Potrivit informațiilor preliminare, bărbatul ar fi mers la domiciliul comun, deși avea interdicția de a se apropia de soția sa în baza unei ordonanțe de protecție, și ar fi împușcat mortal femeia, după care și-ar fi luat viața cu aceeași armă. În urma tragediei, trei copii au rămas orfani, dintre care doi sunt minori.

Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat, pe 1 septembrie, că a inițiat o anchetă internă pentru a verifica modul în care a fost monitorizat bărbatul și dacă au fost respectate procedurile și obligațiile privind supravegherea electronică. În aceeași zi, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un proces penal pentru a stabili, între altele, cum a fost posibil ca bărbatul să se apropie de victimă, în pofida ordonanței de protecție emise pe numele său.

Pe 3 septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va introduce cinci măsuri „urgente” pentru consolidarea protecției victimelor violenței domestice. Este vorba despre:

  • consemn la frontieră pentru agresorii monitorizați electronic;
  • accesul poliției la platforma de monitorizare electronică;
  • înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea ordinului de restricție;
  • mai multe resurse pentru monitorizarea electronică;
  • îmbunătățirea mecanismului de prevenire.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: