Republica Moldova va denunța Acordul privind colaborarea în domeniul editării, difuzării cărții și poligrafiei, semnat pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat în prima lectură de Parlament, în cadrul ședinței plenare din 28 iulie. Examinarea documentului a fost marcată de tensiuni: în timp ce fracțiunile socialiștilor și comuniștilor au criticat inițiativa, acuzând majoritatea parlamentară că duce „un război împotriva cărților”, deputații formațiunii de guvernământ PAS au argumentat că Republica Moldova nu mai poate continua cooperarea în domeniul editării și difuzării cărților cu Federația Rusă, întrucât acest stat cenzurează sectorul editorial.
Acordul privind colaborarea în domeniul editării, difuzării cărții și poligrafiei în cadrul CSI a fost semnat în 1995, la Almatî.
Inițiativa de denunțare a documentului a fost înaintată de Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe, care argumentează că acordul nu mai corespunde intereselor naționale ale Republicii Moldova și necesităților de dezvoltare ale sectorului cultural și editorial.
Potrivit autorilor, în contextul promovării obiectivului de integrare europeană și al diversificării cooperării internaționale, Republica Moldova își orientează eforturile spre platformele europene care oferă instrumente mai eficiente de susținere a culturii, educației, cercetării, industriilor creative și schimburilor culturale internaționale, precum „Orizont Europa” și „Europa Creativă”.
Examinarea proiectului de lege a fost marcată de discursuri acide între deputații formațiunii de guvernământ și cei ai opoziției, în special reprezentanții fracțiunilor socialiștilor și comuniștilor.
„Explicația oficială a așa-numitului Minister al Culturii este un exemplu de primitivism. Mă refer acum la curentul artistic. Se pare că încetăm cooperarea în domeniul editării de carte din cauza integrării noastre europene. Astfel, lista criteriilor unei eurointegrări de succes, care până acum includea închiderea unor instituții media, cenzura, raidurile polițienești cu caracter represiv și construirea unor verticale de putere ale unui „verișorism” triumfător, s-a completat și cu un război dus cu înverșunare împotriva cărților. Ce exemplu minunat! În ce cluster îl vom încadra?”, a declarat deputatul comunist Constantin Starîș.
De cealaltă parte, deputații PAS au susținut că Republica Moldova nu mai poate continua colaborarea în domeniul editării și difuzării cărților cu Federația Rusă — stat semnatar al acordului — deoarece aceasta cenzurează sectorul editorial.
„Acest acord aparține unei alte epoci, altei paradigme. Este depășit. În calitate de stat candidat la Uniunea Europeană, nu putem rămâne prizonieri ai acestor acorduri depășite care ne leagă, măcar și simbolic, de o țară care nu respectă cartea și editorii. Da, Rusia nu respectă cartea și editorii. (…) Rusia a pornit o ofensivă împotriva cărților și libertății de exprimare. După invazia Ucrainei, în Rusia au fost eliminate circa 600 de titluri de carte din circuitul editorial. Peste 50 de scriitori au fost numiți agenți străini, editorii și librarii au fost supuși dosarelor administrative și penale. Librarii aplică avertismente pe cărțile autorilor declarați agenți străini. Le împachetează, le învelesc în hârtie gri, le ascund sub alte cărți, le ascund în sertare. Pentru că legea rusească nu interzice expres aceste cărți, dar librarii sunt prudenți. (…) În primul trimestru al acestui an, tirajul de cărți din Rusia a scăzut cu 26%. Este răspunsul pieței de carte la cenzura instaurată de Kremlin”, a declarat deputatul PAS Marcel Spătari.
Totodată, parlamentarul a dat asigurări că denunțarea acordului nu va duce la dispariția cărților în limba rusă din Republica Moldova, urmând să existe în continuare posibilitatea importării acestora.
„Vă îndemn să cumpărați aceste cărți și alte cărți! Și să citiți, în orice limbă! Pentru că oamenii care citesc sunt mai greu de manipulat, propaganda poate televiziunile și rețelele sociale, însă cartea păstrează ceea ce propaganda încearcă să șteargă – memoria, adevărul și libertatea de gândire”, a adăugat el.
În cele din urmă, proiectul de lege privind denunțarea acordului a fost adoptat în prima lectură, cu votul a 58 de deputați.
