MAN - Mișcarea Alternativa Națională

Reacția ANRE, după ce partidele lui Usatîi și Ceban au cerut ca tarifele la gaz să fie reduse „urgent” și aplicate retroactiv

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a numit afirmațiile politicienilor despre reducerea urgentă a prețurilor la gaze „strict declarative”. Instituția a spus că a informat recent despre urgentarea unor proceduri, inclusiv aprobarea costurilor de bază ale Energocom. Despre aplicarea retroactivă a prețurilor, ANRE a precizat că deciziile sale sunt executorii din momentul adoptării sau al publicării în Monitorul Oficial. Menționăm că, pe 28 ianuarie, „Mișcarea Alternativă Națională” a cerut reducerea „de urgență” a tarifelor, iar „Partidul Nostru” s-a referit la aplicarea retroactivă a prețurilor. Între timp, „Partidul Nostru” a venit cu o reacție la comentariul ANRE.

ANRE, despre reducerea în regim de urgență a prețurilor

Pe 28 ianuarie, ANRE a venit cu precizări în contextul „declarațiilor și solicitărilor publice ale unor actori politici privind reducerea, în regim de urgență, a prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale”.

Agenția a declarat că, anterior, atât prin comunicatele de presă, cât și în cadrul conferinței de presă din 15 ianuarie, a informat „despre examinarea în regim de urgență a tuturor procedurilor administrative prevăzute de lege, implicate în procesul de aprobare a prețurilor reglementate de furnizare a gazelor naturale pentru SA „Energocom””.

„De asemenea, în cadrul ședinței publice din 27 ianuarie 2026, în care au fost aprobate costurile de bază pentru SA „Energocom”, etapă importantă premergătoare și necesară la pregătirea cererii pentru aprobarea prețurilor reglementate de furnizare a gazelor naturale, ANRE a menționat că a făcut uz de prevederile legale privind urgentarea procesului de transparență decizională, în interesul economic general și al consumatorilor finali”, a declarat Agenția.

În acest context, a adăugat instituția, „solicitările unor actori politici de a accelera anumite proceduri, având în vedere că ANRE deja a informat public și a adoptat hotărâri în regim de urgență, au un caracter strict declarativ”.

Despre aplicarea retroactivă a prețurilor

În ceea ce privește aplicarea retroactivă a prețurilor reglementate, Agenția a declarat că „art. 16 din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică prevede că: „Hotărârile și deciziile Agenției sunt executorii din momentul adoptării sau de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova””.

„Exemplul de aplicare din anul 2022 a avut la bază executarea unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale, ale cărei hotărâri sunt obligatorii și executorii din momentul emiterii pentru toate autoritățile publice, agenții economici, instituțiile publice, precum și pentru cetățeni și persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova”, a precizat instituția.

ANRE a mai spus că „metodologia de calcul și aprobare a prețurilor reglementate prevede că, în cazul aprobării unor noi prețuri reglementate de furnizare, se include componenta de corectare a prețului reglementat (devierile tarifare), atât din perioadele precedente de reglementare, cât și din perioada curentă, până la momentul aprobării acestora”. „Astfel, având în vedere caracterul anual al procesului de aprobare a prețurilor reglementate, diferențele acumulate în luna ianuarie curent vor fi luate în considerare și incluse în structura noilor prețuri reglementate”, a menționat instituția.

Ce au declarat partidele politice

Pe 28 ianuarie, Mișcarea Alternativa Națională (MAN) – partid fondat și condus de primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban – a cerut reducerea „de urgență” a tarifelor la gazele naturale. Solicitarea a fost enunțată în timpul unui protest în fața Președinției, la o săptămână după o acțiune similară desfășurată în fața ANRE.

Tot pe 28 ianuarie, Alexandr Berlinschii, deputatul „Partidul Nostru”- formațiune condusă de Renato Usatîi, a declarat că „blocajele grave din sistemul judecătoresc afectează direct sute de mii de consumatori, lăsând nerezolvat ani la rând dosarul privind aplicarea retroactivă a tarifelor reduse la gaz”. Berlinschii a spus că „Partidul Nostru a inițiat încă din 2023 un proces de judecată prin care a cerut aplicarea retroactivă a tarifelor reduse la gaz pentru consumatorii finali, după ce prețurile de achiziție pe piețele europene au scăzut semnificativ”. Potrivit deputatului, „există argumente juridice solide pentru aplicarea retroactivă a tarifelor”, însă „Curtea de Apel Chișinău nu a stabilit nici până astăzi data examinării apelului”.

În reacție la declarațiile ANRE din 28 ianuarie, deputatul „Partidul Nostru”, Constantin Cuiumju, a declarat că „este regretabil” că instituția „nu își amintește” de deciziile din „28 ianuarie 2022 și alta din 16 martie 2018, când tarifele au fost aplicate retroactiv”.

***

Amintim că, pe 27 ianuarie, ANRE a aprobat costurile de bază ale Energocom pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale în anul 2026. Suma aprobată este cu aproximativ 41 de milioane de lei mai mică decât cea solicitată inițial de furnizor. După aprobarea acestor costuri, Energocom poate să depună la ANRE o cerere separată prin care să ceară aprobarea prețurilor de furnizare a gazelor naturale către consumatori. Reprezentanții întreprinderii de stat au anunțat că solicitarea va fi transmisă „în cel mai scurt timp”.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat, pe 28 ianuarie, că Energocom urmează să transmită, în cursul acestei săptămâni, către ANRE o cerere de ajustare a tarifelor la gazele naturale. Oficialul a evitat să precizeze cu cât ar urma să scadă prețurile sau dacă noile tarife vor fi aplicate retroactiv: „E greu acum să spunem cu cât – un leu, doi – vedem după ce ANRE verifică calculele și cifrele pe care Energocom le va prezenta spre aprobare”.

***

În prezent, consumatorii casnici achită un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaz natural. Acesta a fost stabilit în decembrie 2024, când ANRE a aprobat o majorare de 3,13 lei per metru cub, ceea ce a însemnat o creștere de 27,5% a tarifului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Eu sunt deschis”: președintele APG vrea dialog cu Chișinăul și propune un mecanism pentru alegeri

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a declarat că alegerile pentru viitorul legislativ de la Comrat trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie și că, după decizia Curții Constituționale, Adunarea consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”. Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea propune formarea unui organ electoral al Găgăuziei, format din reprezentanți ai Adunării, Comitetului Executiv al Găgăuziei și instanțelor judecătorești sau ai Comisiei Electorale Centrale a R. Moldova. El a spus că este deschis pentru un dialog cu Chișinăul și a respins ideea că, în cazul în care nu va fi găsit un compromis, sunt posibile proteste în regiune.

Gaidarji a spus că, urmare a deciziei Curții Constituționale, Adunarea Populară consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”.

„Adunarea Populară își exprimă poziția principială: alegerile nu trebuie să fie tergiversate și trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie. (…) Adunarea Populară este gata ca, în zilele următoare, să propună inițierea unui grup de lucru comun cu participarea reprezentanților Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale, pentru elaborarea unui mecanism (…) pentru desfășurarea alegerilor”, a comunicat Gaidarji pe 13 iulie, în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea Populară propune formarea unui organ electoral central al Găgăuziei, în componența a 9 persoane. Trei persoane să fie de la Adunarea Populară a Găgăuziei, 3 de la Comitetul Executiv al Găgăuziei și 3 de la instanțele judecătorești sau Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. El a spus că, printre criteriile stabilite pentru membrii organului electoral, trebuie să se regăsească cunoașterea limbii găgăuze.

Gaidarji a spus că, în grupul de lucru format anterior, „nu a fost găsit un compromis”.

Întrebat cum comentează declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a spus că nu poate „negocia cu persoane asociate lui Șor și Kremlinului” după apelul său de relansare a dialogului dintre Comrat și Chișinău, Gaidarji a spus: „Azi, Găgăuzia este făcută nu știu de ce teritoriul lui Șor și nimeni nu vede că noi cerem un dialog. Dorim să trăim în Republica Moldova cu toate principiile democratice. (…) Haideți să ne așezăm la masă. (…) Eu sunt deschis”.

La întrebarea dacă sunt posibile proteste în regiune în cazul în care nu va fi găsit un compromis, Gaidarji a răspuns: „Eu sunt aici nu pentru a ridica oamenii la proteste. Noi suntem aleși de popor pentru a rezolva întrebări concrete. În această situație, noi nu vedem (nota red. necesitatea protestelor). (…) Noi credem că va fi găsit un consens, dar trebuie de lucrat”.

***

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Reamintim, Valentin Gaidarji a fost ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji. Imediat după alegerea sa, acesta a lansat un apel către conducerea de vârf a R. Moldova pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: