ruvr.ru

Reacția Chișinăului la propunerea Tiraspolului privind hidrocentrala de la Dubăsari: „Se află sub pază armată”

Propunerea Tiraspolului privind instalarea unui „post de menținere a păcii” la centrala hidroelectrică de la Dubăsari, amplasată pe malul drept al Nistrului, este o „manevră de altă umplutură informațională” menită să distragă atenția de la problemele din Zona de Securitate. Declarația a fost făcută de delegația Chișinăului din cadrul Comisiei Unificate de Control. Reprezentanții Chișinăului au declarat că autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului nu a fost prezentată nici un risc sau amenințare clară, care să determine o astfel de inițiativă.

Membrii Comisiei Unificate de Control (CUC) s-au întrunit într-o reuniune de lucru pe 25 aprilie, la Bender, pentru a discuta subiecte de actualitate privind situația din Zona de Securitate.

Potrivit unui comunicat publicat de Guvern, în mod primordial, reprezentanții Chișinăului au insistat ca Tiraspolul să înlăture posturile ilegale ale structurilor de forță neconstituționale. Aceștia au subliniat că posturile respective reprezintă o piedică în calea liberei circulații a cetățenilor și demonstrează ignorarea principiilor regimului Zonei de Securitate.

De asemenea, delegația Chișinăului din cadrul CUC a publicat o declarație oficială, în care a răspuns la propunerea Tiraspolului de a instala un „post de menținere a păcii” în apropierea hidrocentralei Dubăsari de pe malul drept al Nistrului.

Luând act de apelul delegației regiunii transnistrene, delegația Republicii Moldova constată lipsa argumentelor în acesta pentru instalarea unui post suplimentar al Forțelor Mixte de Menținere a Păcii pe partea dreaptă a barajului hidrocentralei de la Dubăsari, care ar rezulta din documentele operațiunii de menținere a păcii pe Nistru. De asemenea, lipsește o identificare clară a naturii și originii riscurilor percepute sau amenințări la adresa obiectului de infrastructură energetică”, se arată în declarație.

Reprezentanții Chișinăului în CUC au calificat inițiativa Tiraspolului drept „o manevră de altă umplutură informațională” menită să distragă atenția de la problemele legate de Zona de Securitate.

Delegația de la Chișinău a reiterat, totodată, că hidrocentrala de la Dubăsari „se află sub pază armată”, „fapt consemnat în repetate rânduri de către observatorii militari în rapoartele lor privind situația din Zona de Securitate”.

Delegația Chișinăului a declarat că nu există posibile riscuri pe malul drept al Nistrului și că situația în Zona de securitate este controlată. Prin urmare, nu există motive pentru un alt „post de menținere a păcii”.

Amintim că Tiraspolul a propus pe 18 aprilie, după ședința CUC de la Bender, ca un nou post „de menținere a păcii” să fie instalat la centrala hidroelectrică de la Dubăsari. În prezent, un astfel de post se regăsește pe malul stâng al Nistrului. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au argumentat solicitarea prin „îngrijorările” legate de „situația tensionată” din regiunea Mării Negre. La rândul său, Chișinăul a cerut din nou, pe 18 aprilie, la ședința Comisiei, ca regiunea transnistreană să elimine posturile instalate „ilegal” și „abuziv”.

Într-o reacție, Biroul politici de reintegrare a calificat propunerea Tiraspolului drept „o declarație provocătoare și nepotrivită”.

***

Menționăm că autoritățile Republicii Moldova cer de mai mulți ani cer, deocamdată fără succes, înlocuirea misiunii militare din Zona de Securitate cu una de observatori civili, sub egida internațională. Schimbarea structurii şi misiunii trupelor de pacificare a fost susținută inclusiv de observatorii şi mediatorii din formatul de negocieri 5+2, în prezent nefuncțional, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Împotrivă s-a exprimat doar Rusia şi administrației de la Tiraspol, care insistă pe ideea că prezența „pacificatorilor” ruși este o „garanți a păcii” în regiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: