Politică

Reacția Ministerului de Externe de la Chișinău, după ce 20 de moldoveni au primit interdicția de a intra în Rusia

Malvina Cojocari
| 18 august, 2023
16:09

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu o reacție, după ce Federația Rusă a interzis accesul pe teritoriul țării pentru 18 deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), vicedirectorul Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, precum și directorului Asociației Presei Independente. Diplomația de la Chișinău a numit decizia drept una „regretabilă”.

MAEIE consideră că decizia de răspuns a părții ruse este una regretabilă.

„Nu este prima oară când autoritățile ruse recurg la astfel de măsuri. Republica Moldova rămâne ferm angajată în contracararea acțiunilor destabilizatoare. Este cunoscut faptul că decizia anterioară a autorităților Republicii Moldova de instituire a parității colaboratorilor misiunilor diplomatice ale Federației Ruse la Chișinău și Republicii Moldova la Moscova a fost adoptată urmare a multiplelor acțiuni de implicare în afacerile interne ale țării noastre. Măsura în cauză corespunde prevederilor Convenției de Viena privind relațiile diplomatice”, a declarat Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al ministrului de externe Nicu Popescu.

Amintim că Federația Rusă a interzis intrarea pe teritoriul său pentru 20 de cetățeni moldoveni. Ministerul rus de Externe a declarat că decizia este o măsură de răspuns la reducerea personalului ambasadei ruse la Chișinău.

Este vorba de 18 deputați PAS, vicedirectorul Poliției de Frontieră Oleg Bucătaru și directorul Asociației Presei Independente Petru Macovei.

Deputații vizați:

Mihai Popșoi
Radu Marian
Veronica Roșca
Andrian Cheptonar
Ion Șpac
Eugenia Cojocari
Ersilia Qatrawi
Mihail Druță
Maria Pancu
Artemie Catanoi
Igor Chiriac
Ion Groza
Vasile Grădinaru
Sergiu Lazarencu
Vitalie Jacot
Ion Babici
Doina Gherman
Gheorghe Cojoc

NM a solicitat o reacție de la reprezentanții PAS. Deocamdată nu avem răspuns.

Precizăm că 22 diplomați ruși și 23 angajați din rândul personalului tehnic, împreună cu familiile lor, au părăsit în dimineața de 14 august Moldova. Angajații ambasadei ruse la Chișinău și-au încheiat misiunea în țara noastră, după ce autoritățile Republicii Moldova au decis să reducă numărul de diplomaților de la 70 la 25.

Decizia Chișinăului de micșora componența ambasadei ruse a venit după ce, pe 24 iulie, Jurnal TV și portalul Insider din Rusia au publicat o investigație din care reiese că pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Jurnaliștii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții.

De asemenea, investigația a arătat că agenții ruși deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfășurau evenimente politice importante, precum alegerile bașcanului Găgăuziei sau summitul din 1 iunie.

Decizia autorităților moldovenești nu a fost trecută cu vederea la Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitrii Peskov a calificat-o ca fiind „rusofobă” și declarat că Moscova va veni cu un răspuns.

Pe 18 august, autoritățile de la Moscova au anunțat că introduc o interdicție de intrare în Federația Rusă pentru mai mulți oficiali de rang înalt din Moldova. Ministerul rus de Externe a declarat că decizia este o măsură de răspuns la reducerea personalului ambasadei ruse la Chișinău.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, reacție, top

Știri similare

Politică

Vasile Tofan îndeamnă locuitorii Găgăuziei să iasă la vot „în număr cât mai mare”: „Puterea este în votul vostru” VIDEO

Video

(VIDEO) Sandu decorează salvatorii ucraineanului?/ Presiuni pe tineri în Transnistria?/ Căldură la Chișinău

Externe

Franța introduce restricții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe, după protestele violente

Ana-Maria Dolghii
| 19 octombrie, 2026
20:21

În mai multe orașe din Franța va fi instituită interdicția de circulație pe timp de noapte, în urma violențelor izbucnite în timpul protestelor împotriva scumpirilor. Anunțul a fost făcut luni, 19 octombrie, de premierul francez Sébastien Lecornu, după o ședință a celulei de criză.

Potrivit premierului, acesta le-a cerut prefecților să instituie restricțiile, în primul rând pentru a proteja magazinele de jafurile care continuă. Lista orașelor vizate urma să fie publicată în a doua parte a zilei de 19 octombrie.

Mii de magazine, afectate de jafuri

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie din Franța, peste 2 000 de magazine din țară ar fi putut fi afectate de violențe. Până în seara zilei de 18 octombrie, fuseseră înregistrate aproximativ 1 500 de cazuri de jaf, a declarat președintele organizației, Alain Di Crescenzo, la postul de radio RTL.

Pagubele provocate de jafuri se ridică la sute de milioane de euro, potrivit acestuia.

Ministrul francez al Comerțului, Serge Papin, a avansat o estimare și mai mare, afirmând că cel puțin 3 000 de magazine au fost afectate. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că autoritățile nu exclud nici instituirea stării de urgență, dacă situația o va impune.

Premierul acuză extrema stângă de organizarea violențelor

Sébastien Lecornu a reluat acuzațiile formulate anterior de președintele Emmanuel Macron, potrivit căruia violențele reprezintă un „haos organizat”, pus la cale de extremiști de stânga și infractori.

„Există dovezi că avem de-a face cu o mișcare de extremă stângă care încearcă să provoace haos înaintea alegerilor prezidențiale”, a declarat premierul, potrivit DW.

Totodată, acesta a respins criticile la adresa poliției, afirmând că forțele de ordine și-au făcut bine treaba.

Anterior, observatorii au criticat poliția pentru intervențiile considerate uneori excesiv de dure împotriva participanților la protestele față de reducerile din domeniul educației. În weekendul de 17 și 18 octombrie, polițiștii au folosit gaze lacrimogene, relatează AFP.

În schimb, în timpul jafurilor, forțele de ordine ar fi fost prea puține pentru a interveni prompt. Unii proprietari de magazine au declarat că, atunci când au sunat la poliție, li s-a spus că nu existau echipaje disponibile pentru a fi trimise la fața locului.

Aproape 1 000 de angajați ai forțelor de ordine au fost răniți

Weekendul trecut a fost marcat de violențe în mai multe regiuni ale Franței. Persoane implicate în incidente au jefuit magazine și au incendiat clădiri și mașini, iar manifestanții s-au confruntat cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile.

Potrivit Ministerului francez de Interne, 997 de polițiști și angajați ai altor structuri de forță au fost răniți în timpul tulburărilor. Șapte dintre ei au suferit răni grave. În total, 2 331 de persoane au fost reținute în întreaga țară pe parcursul weekendului.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că poliția va fi în stare de alertă sporită în weekendul următor, pe 24 și 25 octombrie.

În același timp, mișcarea „Vestele galbene” a îndemnat populația să iasă din nou în stradă pe 24 octombrie, pentru a protesta față de creșterea costului vieții.