NewsMaker

Reacția Ministerului de Externe de la Chișinău, după ce 20 de moldoveni au primit interdicția de a intra în Rusia

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu o reacție, după ce Federația Rusă a interzis accesul pe teritoriul țării pentru 18 deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), vicedirectorul Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, precum și directorului Asociației Presei Independente. Diplomația de la Chișinău a numit decizia drept una „regretabilă”.

MAEIE consideră că decizia de răspuns a părții ruse este una regretabilă.

„Nu este prima oară când autoritățile ruse recurg la astfel de măsuri. Republica Moldova rămâne ferm angajată în contracararea acțiunilor destabilizatoare. Este cunoscut faptul că decizia anterioară a autorităților Republicii Moldova de instituire a parității colaboratorilor misiunilor diplomatice ale Federației Ruse la Chișinău și Republicii Moldova la Moscova a fost adoptată urmare a multiplelor acțiuni de implicare în afacerile interne ale țării noastre. Măsura în cauză corespunde prevederilor Convenției de Viena privind relațiile diplomatice”, a declarat Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al ministrului de externe Nicu Popescu.

Amintim că Federația Rusă a interzis intrarea pe teritoriul său pentru 20 de cetățeni moldoveni. Ministerul rus de Externe a declarat că decizia este o măsură de răspuns la reducerea personalului ambasadei ruse la Chișinău.

Este vorba de 18 deputați PAS, vicedirectorul Poliției de Frontieră Oleg Bucătaru și directorul Asociației Presei Independente Petru Macovei.

Deputații vizați:

  1. Mihai Popșoi
  2. Radu Marian
  3. Veronica Roșca
  4. Andrian Cheptonar
  5. Ion Șpac
  6. Eugenia Cojocari
  7. Ersilia Qatrawi
  8. Mihail Druță
  9. Maria Pancu
  10. Artemie Catanoi
  11. Igor Chiriac
  12. Ion Groza
  13. Vasile Grădinaru
  14. Sergiu Lazarencu
  15. Vitalie Jacot
  16. Ion Babici
  17. Doina Gherman
  18. Gheorghe Cojoc

NM a solicitat o reacție de la reprezentanții PAS. Deocamdată nu avem răspuns.

Precizăm că 22 diplomați ruși și 23 angajați din rândul personalului tehnic, împreună cu familiile lor, au părăsit în dimineața de 14 august Moldova. Angajații ambasadei ruse la Chișinău și-au încheiat misiunea în țara noastră, după ce autoritățile Republicii Moldova au decis să reducă numărul de diplomaților de la 70 la 25.

Decizia Chișinăului de micșora componența ambasadei ruse a venit după ce, pe 24 iulie, Jurnal TV și portalul Insider din Rusia au publicat o investigație din care reiese că pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Jurnaliștii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții.

De asemenea, investigația a arătat că agenții ruși deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfășurau evenimente politice importante, precum alegerile bașcanului Găgăuziei sau summitul din 1 iunie.

Decizia autorităților  moldovenești nu a fost trecută cu vederea la Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitrii Peskov a calificat-o ca fiind „rusofobă” și declarat că Moscova va veni cu un răspuns.

Pe 18 august, autoritățile de la Moscova au anunțat că introduc o interdicție de intrare în Federația Rusă pentru mai mulți oficiali de rang înalt din Moldova. Ministerul rus de Externe a declarat că decizia este o măsură de răspuns la reducerea personalului ambasadei ruse la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: