Reacția Tiraspolului după ce Chișinăul a eliminat facilitățile fiscale pentru Transnistria: „Strangulare economică”

Tiraspolul critică adoptarea în lectură finală a proiectului de lege privind eliminarea facilităților pentru regiunea transnistreană. Instituția responsabilă de „relații externe” a publicat o declarație în care a calificat inițiativa drept o metodă de „strangulare economică”.

Instituția responsabilă de „relații externe” de la Tiraspol a spus că eliminarea scutirilor fiscale pentru companiile din stânga Nistrului este „o formă de presiune” și a acuzat Chișinăul că ar intenționat să provoace „o criză socio-economică” în regiune prin implementarea acestei măsuri.

Planurile de extragere nelegitimă a resurselor din sfera socio-economică a Republicii Moldovenești Nistrene generează riscuri de închidere a întreprinderilor, pierdere a locurilor de muncă, reducere a veniturilor bugetare și destabilizare regională. În aceste condiții, propaganda din partea Republicii Moldova privind o pretinsă grijă față de populația Transnistriei, menită să inducă în eroare comunitatea internațională, este sortită eșecului. (…) Este relevant și faptul că partea moldovenească a ales calea confruntării, în pofida numeroaselor apeluri ale societății transnistrene, ale autorităților și ale agenților economici, ignorând totodată inițiativa Transnistriei de a construi o cooperare economică reciproc avantajoasă în cadrul procesului de negocieri”, a menționat structura.

Totodată, instituția nerecunoscută a făcut apel la participanții internaționali la procesul de negocieri privind reglementarea diferendului transnistrean să depună eforturi pentru a preveni „escaladarea tensiunilor prin metode de strangulare economică”.

Amintim că, pe 30 aprilie, Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege care prevede eliminarea facilităților fiscale acordate regiunii transnistrene începând cu anul 2000. Astfel, agenții economici din stânga Nistrului vor plăti, la fel ca toți ceilalți din țară, TVA și accize pentru mărfurile importate. În același timp, toate facilitățile fiscale pentru întreprinderile din regiune urmează să expire la 1 ianuarie 2030. Deputatul PAS Radu Marian, unul dintre autorii inițiativei legislative, a comunicat că veniturile în plus vor fi folosite pentru crearea fondului de convergență, care va fi folosit pentru implementarea unor proiecte în regiune.

Pe 29 aprilie, cu o zi înainte de aprobarea proiectului de lege, organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a adoptat o adresare către președintele Parlamentului, Igor Grosu, solicitând renunțarea la inițiativă. Pretinșii „deputați” au menționat că eliminarea facilităților fiscale va provoca o „criză umanitară” în stânga Nistrului și va duce la creșterea prețurilor și prăbușirea proceselor de producție. În reacție, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a spus că modificările legislative au trecut toate procedurile legale și că acestea sunt „despre oameni, în primul rând, și nu despre taxe și despre fonduri”.

La rândul său, Igor Grosu a spus că proiectul de lege este menit „să ajute” populația din stânga Nistrului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: