NewsMaker

Reconstrucția după război: la Chișinău a fost constituită Camera de Comerț trilaterală România- Moldova-Ucraina

Peste 400 de oficiali, oameni de afaceri și reprezentanți ai administrației publice centrale și locale din România, Republica Moldova și Ucraina s-au reunit, pe 20 ianuarie, la Chișinău, la o conferință de nivel înalt dedicată parteneriatului pentru reconstrucția Ucrainei. În cadrul evenimentului a fost constituită Camera de Comerț Trilaterală România–Ucraina–Moldova (CCTRUM), o platformă care își propune să ofere un cadru legal pentru inițierea și implementarea unor proiecte concrete, cu impact real în regiune.

„Când vedem orașele Ucrainei lovite, copiii crescând cu sunetele sirenelor în loc de cântece, nu prea avem voie să rămânem doar spectatori, dacă suntem oameni. (…) Destinul nostru este comun. Ucraina nu poate fi reconstruită singură. Moldova nu poate accelera dezvoltarea singură. România este mai puternică și mai sigură atunci când construiește alături de vecinii ei. (…) Camera de Comerț pe care o fondăm astăzi este un legământ al acțiunii. Să nu rămâneți spectatori în fața suferinței”, a declarat fostul ministru al comunicațiilor, economistul român Marius Bostan.

Tot în cadrul conferinței a fost anunțată constituirea grupului de lucru pentru înregistrarea Camerei de Comerț, care va coordona pașii juridici și diplomatici necesari pentru operaționalizarea platformei trilaterale. Participanții au descris inițiativa drept un angajament ferm, comparabil cu un „Plan Marshall al secolului XXI” pentru reconstrucția Ucrainei.

NewsMaker

La conferință a luat cuvântul și avocatul Eduard Digore, care va face parte din conducerea grupului de lucru pentru înregistrarea Camerei de Comerț.

„Se vorbește foarte mult despre reconstrucția Ucrainei. Cumva vedem acest viitor îndepărtat sau apropiat, fără să știm când se va termina acest nemernic război, inițiat de niște dușmani ai Europei și ai păcii. Eu aș ridica nivelul discuțiilor: să ne gândim ce facem noi azi. (…) Trebuie să trecem la treabă să formalizăm această entitate. Necătând la război, o delegație din aceste 2 țări –  Ucraina și Moldova – trebuie să meargă în Ucraina, să definim această entitate și să trecem la treabă. Camera de Comerț trebuie să devină un instrument bun pentru mediul de afaceri, o punte  între societățile noastre, care să ofere mai multă predictibilitatea. Să fim tari și să rămânem uniți”, a declarat Eduard Digore.

La rândul său, Mykola Kutsak, președintele Consiliului raional Cernăuți, a mulțumit popoarelor Republicii Moldova și României pentru sprijinul prietenos acordat Ucrainei. Problema reconstrucției Ucrainei este una importantă și actuală, spune el. „Desigur, suntem interesați de crearea unei camere de comerț și industrie trilaterale. Aș dori însă să subliniez și câteva chestiuni prioritare. În prezent, ne confruntăm cu temperaturi de până la –20 de grade, iar inamicul nu se oprește. Acesta desfășoară în mod perfid atacuri nocturne asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra centralelor electrice. Majoritatea orașelor din Ucraina rămân fără electricitate, apă și încălzire, o situație extrem de periculoasă”, a declarat Kutsak.

El a oferit drept exemplu regiunea Cernăuți, unde se înregistrează întreruperi de până la 16 ore ale energiei electrice, și a făcut apel către deputații din Parlamentul European și liderii societății civile ca această situație să nu fie trecută sub tăcere.

În cadrul conferinței a fost lansat și „Apelul la Acțiune”, un document prin care reprezentanții instituțiilor din România, Ucraina și Republica Moldova solicită sprijin oficial din partea autorităților naționale și a instituțiilor Uniunii Europene pentru consolidarea cooperării economice trilaterale în sprijinul reconstrucției Ucrainei.

Reamintim, ideea constituirii unei camere de comerț trilaterale a fost lansată în 2025 și prezentată inițial în Parlamentul European de la Bruxelles, fiind ulterior discutată la București și Iași, pe baza concluziilor „Cărții Albe AMEERU 2025 – Reconstrucția Ucrainei”. Demersul urmărește crearea unui cadru comun de coordonare a eforturilor de reconstrucție și valorificarea potențialului economic regional.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Sandu, prima reacție la o eventuală administrare externă a Transnistriei: „Nu cred că regimul de la Tiraspol are mare alegere”

Ideea unei eventuale administrări externe a regiunii transnistrene se află, deocamdată, într-o etapă incipientă de discuții cu Uniunea Europeană, a declarat, pe 23 martie, președinta Maia Sandu. Șefa statului susține că regiunea are nevoie de o perioadă de „demilitarizare, deoligarhizare și democratizare”, iar inițiativa Guvernului ar fi gândită pentru a gestiona această etapă. Președinta recunoaște că acest proces „nu se poate întâmpla în două zile”.

„Este nevoie de o perioadă de demilitarizare, de deoligarhizare, de democratizare pe partea stângă a Nistrului. Noi cu toții știm acest lucru, nu este nimic nou. Acest proces nu se poate întâmpla în două zile. Această idee a Guvernului vine anume ca să rezolve problema pe perioada demilitarizării, democratizării, deoligarhizării. E la o etapă incipientă de discuții cu UE, pentru că e clar că e nevoie să avem și angajamentul partenerilor. Este un proces la care trebuie să participe un partener sau câțiva parteneri: nu știu, vorbim de UE sau vorbim de altcineva. În momentul în care o să avem o discuție mai consistentă și un eventual angajament din partea partenerilor noștri, atunci, evident, o să discutăm mai departe”, a declarat președinta Maia Sandu.

Întrebată dacă un asemenea scenariu ar putea fi acceptat și de autoritățile nerecunoscute din regiune, șefa statului a lăsat să se înțeleagă că Tiraspolul ar avea opțiuni limitate, având în vedere crizelor cu care se confruntă regiunea.

„Nu cred că regimul de la Tiraspol are mare alegere, pentru că vedem ce se întâmplă cu cetățenii de acolo. Oamenii aceia trebuie să mănânce, să își încălzească apartamentele, să aibă unde să își ducă copiii la grădiniță și la școală. Ei au nevoie de condiții normale de viață. În momentul în care regimul de la Tiraspol nu le mai poate asigura aceste condiții, evident, trebuie să caute alte soluții. Soluția vine din partea Uniunii Europene”, a conchis președinta țării.

Amintim, jurnalistul Vladimir Soloviov a publicat, recent, un document de 14 pagini, care prevede o perioadă de tranziție în procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Potrivit documentului, controlul asupra regiunii ar urma să fie preluat temporar de o administrație internațională, care să supravegheze demilitarizarea și democratizarea regiunii transnistreană. Ulterior, ar urma ca autoritățile constituționale de la Chișinău să preia treptat controlul deplin.

Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat pe 17 martie că documentul nu este un plan de reintegrare propriu-zis, ci un non-paper aflat în consultare cu partenerii europeni. Oficialul a precizat că este vorba despre „testarea unor idei care ar putea fi luate în calcul pe viitor” și a recunoscut că unele prevederi au fost discutate cu partenerii europeni în timpul vizitei la Bruxelles.

În prima sa reacție, speakerul Igor Grosu a declarat că ideea unei eventuale administrări externe a regiunii transnistrene trebuie discutată și analizată. Oficialul a precizat, pe 20 martie, că actualul format de pacificare s-a dovedit „foarte toxic” și ineficient. În opinia sa, un eventual nou mecanism ar trebui să fie unul civil, nu militar, și să implice state care respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova și care pot oferi garanții pentru țara noastră.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: