Sursa: Ministerul Energiei/Eoliene
Ministerul Energiei

Record: Moldova depășește 1 GW energie verde. Capacitatea a crescut cu circa 70% într-un singur an

Republica Moldova a depășit pragul de 1 GW (Gigawatt) de capacitate instalată din surse de energie regenerabilă, atingând 1 023,42 MW. Informația a fost raportată de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) într-un comunicat publicat vineri, 3 aprilie.

Conform CNED, în primele două luni ale anului 2026 au fost instalați 42,44 MW de noi capacități SER. La sfâșitul lui 2025, capacitatea totală instalată ajunsese la 980,98 MW, cu 444,02 MW mai mult decât la finalul anului precedent, când aceasta era de aproximativ 580 MW. Astfel, într-un singur an s-a înregistrat o creștere de circa 69% a capacităților totale instalate.

„Dinamica sectorului este una impresionantă: în ultimii cinci ani, capacitățile instalate au crescut de 13,23 ori. Comparativ cu anul 2020, când totalul instalat era de doar 77,37 MW, se atestă o creștere de 946,05 MW, anul 2025 având un rol determinant în această evoluție”, a subliniat instituția.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne cea fotovoltaică, cu o capacitate instalată de 747,00 MW, reprezentând 73% din totalul capacităților SER. Aceasta este urmată de energia eoliană, care a atins 252,52 MW (25%). Capacitățile hidro și biogaz însumează 16,75 MW (1%) și respectiv 7,16 MW (1%).

„Această evoluție a fost determinată atât de impactul politicilor publice, cât și de dinamica pieței. Mecanismele de sprijin reglementate de stat au încurajat participarea activă a unui număr de 9.049 prosumatori la finele lunii februarie 2026, inclusiv 5.051 de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă și 3.998 ai mecanismului de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități de 202,34 MW, reprezentând 20% din totalul capacităților SER instalate”, a menționat CNED.

Totodată, 157,34 MW (15%) din capacități au fost instalate în baza mecanismului de sprijin Tarif fix, 33,24 MW (3%) conform prevederilor legislației privind energia regenerabilă, iar 60 MW (6%) prin mecanismul Preț fix. În total, mecanismele de sprijin au contribuit la instalarea a 452,92 MW, ceea ce reprezintă 44% din capacitatea totală existentă.

O pondere semnificativă a capacităților este instalată pe piața liberă, totalizând 570,50 MW (56%), dintre care 328,71 MW sunt instalații fotovoltaice, 225,29 MW – eoliene și 16,50 MW – hidro.

De asemenea, în 2025, au fost organizate primele licitații pentru capacități SER, prin care se implementează mecanismul de sprijin de tip Preț fix. În baza acestui mecanism sunt deja instalate 60 MW de capacități fotovoltaice, parte a primei licitații lansate pentru dezvoltarea centralelor electrice eoliene și fotovoltaice.

„Rezultatele obținute se aliniază obiectivelor naționale și angajamentelor internaționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și promovarea sustenabilității energetice. Dezvoltarea accelerată a capacităților de producere a energiei din surse regenerabile contribuie la diversificarea surselor de energie, reducerea dependenței de importuri și consolidarea securității energetice a R. Moldova”, a subliniat CNED.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: