theweek.in

Rectorul UTM, sceptic privind revenirea studenților în sălile de curs în septembrie. Scenariile de rezervă ale instituției

Cel mai probabil, studenții vor reveni la modalitatea clasică de predare în cadrul Universității Tehnice din Moldova (UTM) abia în primăvară. De această părere este rectorul instituției, Viorel Bostan. 

Este foarte puţin probabil ca noul an universitar să se desfășoare în stil clasic, în discuţie fiind un scenariu hibrid, cu prezenţa în grupuri mici a studenţilor, care să participe fizic doar la activități practice, lucrări de laborator, prelegeri la materiile cu un număr mic de studenți prezenți în sala de curs, se arată într-un comunicat publicat pe 5 august pe site-ul UTM.

Rectorul UTM susţine că „prelegerile pentru serii mai mari vor fi oricum online, fiindcă nu poţi să ai într-o aulă universitară 100 sau 200 de studenţi, or, aceste măsuri vor preveni și limita îmbolnăvirile cu noul coronavirus”.

„În funcție de evoluţia şi tendinţa situaţiei epidemiologice a infecţiei COVID-19 şi recomandările Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică, precum și ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, scenariul pe care sperăm să-l putem implementa, începând cu semestrul de primăvară, este să revenim la modalitatea clasică de predare, atât de necesară învățământului superior tehnic ingineresc”, a estimat Viorel Bostan.

Rectorul Universităţii Tehnice a relevat că este „foarte puţin probabil să ne întoarcem la varianta obişnuită, la varianta clasică, din 1 septembrie. Ne-am dori, dar nu cred că se va întâmpla lucrul acesta”.

La UTM au fost create grupuri de lucru și s-a decis începerea filmărilor, atât prelegeri, seminare, cât și lucrări de laborator pentru studenții anului I, care vor acoperi suportul de curs la circa 18 discipline de studii, aferente următoarelor domenii: matematică; fizică; chimie; mecanică; programare; desen tehnic.

Lecțiile video înregistrate vor fi stocate pe platforma Universității cu acces gratuit pentru oricine va accesa domeniul web – utm.md. Acest lucru nu înseamnă că studenții nu trebuie să meargă la cursuri, însă în orice moment, studentul va putea urmări din nou prelegerea sau ora practică  înregistrată, acest lucru fiind un suport în plus în cazul scenariului hibrid de studii.

Până în prezent, personalul și cadrele didactice implicate în acest proiect au filmat peste 400 de ore academice și au editat peste 200 de ore, obiectivul programului constituind circa o mie  de ore academice, disponibile din 1 septembrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Constantinov, primul mesaj public după ce a fost condamnat: „Nu ascund – nu vreau să merg la închisoare” VIDEO

La aproape două luni după ce a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a venit cu primele declarații publice. Într-un mesaj video publicat pe 16 februarie pe rețelele de socializare, acesta spune că nu își dorește să execute pedeapsa și respinge acuzațiile împotriva sa. Mai mult, Constantinov, care este în continuare de negăsit, anunță că a contestat cu apel, pe 9 februarie, decizia primei instanțe. Ex-liderul APG cere public justiție independentă.

„Nu ascund, nu vreau să merg în închisoare din cauza unei decizii nedrepte. Având în vedere starea mea de sănătate, trebuie să fiu în contact cu medicul curant. Dar astăzi nu este vorba doar despre mine. Dacă citiți atent actele, este clar că dosarul nu este despre delapidarea bugetului. (…) 46 de milioane de lei au fost acordate nu statului, nu Fisc-ului, nu Ministerului Finanțelor. Este un litigiu economic între entități private. Cu toate acestea, pedeapsa este de 12 ani de închisoare”, a declarat Constantinov.

Fostul lider al Adunării Populare a Găgăuziei, care și-a anunțat demisia cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței și care, potrivit autorităților, s-ar afla în regiunea transnistreană – teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale – spune că mesajul său nu este o cerere pentru „sprijin politic”, ci un apel la „o evaluare independentă” a cazului.

„Sunt gata să pun la dispoziția juriștilor și jurnaliștilor internaționali documentele, expertizele și materialele dosarului. Dacă Moldova merge cu adevărat pe calea europeană, atunci acest drum trebuie măsurat nu prin declarații, ci prin standardele justiției (…) Sunt sigur că dreptatea va triumfa”, a mai declarat Constantinov.

Amintim că Dmitri Constantinov a fost condamnat pe 26 decembrie 2025, prin decizia Judecătoriei Comrat, la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. Instanța a dispus, de asemenea, încasarea a peste 40 de milioane de lei din contul fostului lider al APG cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și cheltuieli de judecată, și l-a privat de dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 5 ani.

Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței. Judecătoria a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv din momentul reținerii. Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat inițierea unui dosar de căutare pentru localizarea și reținerea acestuia.

Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”. A doua zi, informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că Constantinov ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit autorităților, acesta ar fi intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Cazul nu este singular. În 2025, și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de a fi condamnați la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Conform informațiilor oferite de autorități, ambii s-ar ascunde, la rândul lor, în regiunea transnistreană.

În acest context, președinta Maia Sandu a cerut modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepselor. Potrivit șefei statului, simpla interdicție de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile existenței unei regiuni aflate în afara controlului autorităților constituționale.

La sfârșitul lunii ianuarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Legislativul ar putea examina și vota, în sesiunea de primăvară, modificări la lege menite să împiedice fuga persoanelor condamnate în regiunea transnistreană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: