theweek.in

Rectorul UTM, sceptic privind revenirea studenților în sălile de curs în septembrie. Scenariile de rezervă ale instituției

Cel mai probabil, studenții vor reveni la modalitatea clasică de predare în cadrul Universității Tehnice din Moldova (UTM) abia în primăvară. De această părere este rectorul instituției, Viorel Bostan. 

Este foarte puţin probabil ca noul an universitar să se desfășoare în stil clasic, în discuţie fiind un scenariu hibrid, cu prezenţa în grupuri mici a studenţilor, care să participe fizic doar la activități practice, lucrări de laborator, prelegeri la materiile cu un număr mic de studenți prezenți în sala de curs, se arată într-un comunicat publicat pe 5 august pe site-ul UTM.

Rectorul UTM susţine că „prelegerile pentru serii mai mari vor fi oricum online, fiindcă nu poţi să ai într-o aulă universitară 100 sau 200 de studenţi, or, aceste măsuri vor preveni și limita îmbolnăvirile cu noul coronavirus”.

„În funcție de evoluţia şi tendinţa situaţiei epidemiologice a infecţiei COVID-19 şi recomandările Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică, precum și ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, scenariul pe care sperăm să-l putem implementa, începând cu semestrul de primăvară, este să revenim la modalitatea clasică de predare, atât de necesară învățământului superior tehnic ingineresc”, a estimat Viorel Bostan.

Rectorul Universităţii Tehnice a relevat că este „foarte puţin probabil să ne întoarcem la varianta obişnuită, la varianta clasică, din 1 septembrie. Ne-am dori, dar nu cred că se va întâmpla lucrul acesta”.

La UTM au fost create grupuri de lucru și s-a decis începerea filmărilor, atât prelegeri, seminare, cât și lucrări de laborator pentru studenții anului I, care vor acoperi suportul de curs la circa 18 discipline de studii, aferente următoarelor domenii: matematică; fizică; chimie; mecanică; programare; desen tehnic.

Lecțiile video înregistrate vor fi stocate pe platforma Universității cu acces gratuit pentru oricine va accesa domeniul web – utm.md. Acest lucru nu înseamnă că studenții nu trebuie să meargă la cursuri, însă în orice moment, studentul va putea urmări din nou prelegerea sau ora practică  înregistrată, acest lucru fiind un suport în plus în cazul scenariului hibrid de studii.

Până în prezent, personalul și cadrele didactice implicate în acest proiect au filmat peste 400 de ore academice și au editat peste 200 de ore, obiectivul programului constituind circa o mie  de ore academice, disponibile din 1 septembrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: