Refinanțează-ți creditele la MAIB și achită o dobândă mai mică

Începe primăvara cu bani în plus și planuri noi. Vino la Moldova Agroindbank să-ți refinanțezi creditele de consum luate în grabă, cu costuri mult mai mici și poți economisi bani pentru alte visuri mărețe.

Pentru că te înțelegem, îți propunem să-ți unești toate creditele într-un singur, mai avantajos. Până pe 31 mai solicită online unul dintre cele 500 de credite de refinanțare disponibile și poți obține până la 200 de mii lei, cu o dobândă de doar 3% anual, fără gaj și cu pachet minim de acte.

La noi poți să-ți refinanțezi orice credit de consum, indiferent dacă ești client al Moldova Agroindbank sau al unei alte bănci din țară. Poți beneficia de refinanțare chiar și în situația când creditul a fost obținut de la o companie de microfinanțare. Pentru aceasta trebuie doar să prezinți ultimele patru bonuri ce confirmă plata.

Ce etape trebuie să parcurgi pentru refinanțarea creditelor

  1. Accesează pagina web www.refinance.maib.md și depune cererea de refinanțare.
  2. Vei fi contactat de un consultant MAIB pentru verificarea eligibilității.
  3. Vei fi invitat la sucursala selectată de tine pentru semnarea contractului.

Refinanțarea creditelor la MAIB vine la pachet cu mai multe beneficii:  

  • ai un singur credit şi plăteşti o singură rată lunară;
  • economiseşti timp, deoarece nu vei mai face drumuri la diferite instituţii financiare pentru achitarea ratelor. Plata se face online prin App MAIBank;
  • economiseşti bani, deoarece uneşti creditele şi rămâi cu o rată mai mică;
  • toate costurile creditului sunt transparente, fără comisioane ascunse.

De exemplu, dacă ești client MAIB, atunci pentru un credit refinanţat, în valoare de 30 mii de lei, pe un termen de 60 de luni, achiţi lunar aproximativ 674 lei.

Astfel, vei administra un singur credit și te vei bucura de o rată atractivă.

Pentru mai multe detalii, accesează pagina web https://refinance.maib.md/

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO Speculația Rusiei despre „agenții SIS”reținuți/ Motivul bătăii din CMC/ Summit Moldova-UE, la Chișinău

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:

— MAE, despre reținerea „a doi moldoveni în Rusia”: „Sunt speculații”
— Chișinăul se pregătește de primul summit „Moldova – UE”
— Blocul „Alternativa”, înregistrat în cursa electorală pentru alegerile parlamentare
— Ceban, despre bătaia de la ședința CMC: Este o emoție naturală
— Femeie decedată la Ungheni, după ce a fost lovită de fulger
— O rudă a șefului Biroului Vamal Centru, reținută

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Ministerul Apărării: activitățile militare, inclusiv exercițiile internaționale, nu încalcă neutralitatea Moldovei

Ministerul Apărării susține că pe rețelele de socializare și la unele posturi TV circulă dezinformări cu privire la neutralitatea Republicii Moldova. Potrivit instituției, activitățile Armatei Naționale, precum exercițiile internaționale sau antrenamentele militare de rutină, sunt prezentate ca „încălcări grave ale neutralității” țării. Ministerul a asigurat că toate instituțiile statului respectă neutralitatea, chiar și în colaborarea cu NATO.

Ministerul Apărării a declarat că „tot mai des, pe rețelele sociale, îndeosebi pe Telegram, Tik-Tok și unele canale TV, apar dezinformări despre neutralitatea Republicii Moldova, legate de activitățile Armatei Naționale – exerciții internaționale, cooperări cu partenerii străini, construcții capitale și reparații în unități militare sau chiar antrenamente militare de rutină”.

„Acestea sunt prezentate de către dezinformatori ca „încălcări grave ale neutralității” Republicii Moldova. Adevărul este simplu: neutralitatea Republicii Moldova este respectată și garantată prin toate documentele oficiale ale statului, inclusiv strategiile naționale de securitate și apărare. Până și cooperarea cu NATO are loc în deplină concordanță cu statutul de neutralitate, așa cum prevede și Hotărârea Curții Constituționale din 02.05. 2017”, a comunicat Ministerul Apărării.

Potrivit instituției, „unii falsificatori de adevăr chiar pretind rolul de „apărători” ai neutralității, promițând pentru aceasta recunoaștere internațională”. „Dar, un alt adevăr pe care evită să-l spună este că neutralitatea nu poate fi recunoscută pe plan internațional atâta timp cât trupe străine – ale Federației Ruse – staționează ilegal pe teritoriul nostru”, a adăugat ministerul.

Instituția de la apărare a mai spus că „spre deosebire de alte state neutre din Europa, care au investit și investesc consistent în propriile armate și se apără singure, Republica Moldova are astăzi cea mai mică armată și cel mai redus buget militar din regiune sau comparabil măcar cu țări de aproximativ aceeași mărime și număr de populație”.

Precizările Ministerului Apărării vin după ce, în luna iunie curent, un grup de militari din Republica Moldova a participat la instruiri în România, alături de omologi din trei țări. A fost vorba despre exercițiul multinațional Saber Guardian 25, organizat bienal din 2013, cu scopul de a întări capacitatea comună de reacție într-un spectru larg de misiuni, atât în cadrul NATO, cât și împreună cu statele partenere.

***

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova este garantat de Constituție și doar cetățenii pot decide dacă țara își va păstra această poziție sau va adera la un bloc militar. Declarația a fost făcută după ce Rusia a cerut recent garanții în scris că Republica Moldova, Ucraina și Georgia nu vor fi acceptate în NATO – una dintre condițiile puse de Moscova pentru a pune capăt războiului declanșat împotriva Ucrainei acum mai bine de trei ani.

Calea Ferată primește un nou lot de motorină din rezerva de stat: veniturile, prevăzute pentru achitarea salariilor

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a început recepționarea a 250 de tone de motorină din rezerva de stat, în baza unei dispoziții emise de Guvernul Republicii Moldova.

Combustibilul urmează să fie transportat și depozitat în sucursalele CFM din Basarabeasca, Ocnița, Bălți, Ungheni și Chișinău. Potrivit întreprinderii, motorina va fi utilizată pentru efectuarea lucrărilor de manevră, transportul de mărfuri și pasageri.

Banii obținuți din folosirea motorinei vor fi folosiți pentru plata salariilor restante ale angajaților pentru luna decembrie 2024.

Decizia a fost aprobată pe 24 iunie de Guvern.

„Prin aprobarea proiectului, ne propunem reanimarea activității întreprinderii și, implicit, posibilitatea realizării acumulării unor venituri, fapt ce va permite achitarea salariilor angajaților”, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, citată de RadioMoldova.

Motorina eliberată din rezervele de stat va fi achitată din Fondul de rezervă al Guvernului. Mai exact, Guvernul va aloca Agenției Rezerve Materiale suma de 5.371 de milioane de lei, iar banii vor fi utilizați pentru suplinirea rezervei de stat.

Menționăm că CFM are restanțe salarie, formate în perioada august-decembrie 2024, față de aproape 5 mii de angajați. Restanțele depășesc cifra de 156 de milioane de lei.

allestate.pro

NATO contribuie la securitatea aeriană a R. Moldova. Ce spune Alianța despre războiul din Ucraina și Putin

Războiul din Ucraina rămâne una dintre principalele teme de pe agenda summitului NATO, care are loc la Haga în perioada 24–25 iulie. În cadrul unui briefing cu ușile închise pentru jurnaliști, un oficial de rang înalt al Alianței a vorbit despre situația de pe front, pierderile înregistrate de ambele părți, obiectivele Rusiei în campania de vară, precum și despre acțiunile subversive ale Moscovei în Republica Moldova. Cele mai relevante declarații făcute în cadrul briefingului au fost rezumate de corespondentul NM, Aleksandr Nugmanov, care se află la Haga.

Ce se întâmplă pe câmpul de luptă și ce pierderi au fost înregistrate de ambele părți?

Reprezentantul oficial al NATO a declarat că Rusia continuă să avanseze în regiunea Sumî și în estul Ucrainei, însă în ultimele două luni linia frontului nu a înregistrat modificări semnificative. Rusia a obținut, totuși, unele progrese în regiunea Sumî. În mod special, armata Federației Ruse urmărește să creeze o zonă tampon, ca reacție la operațiunea desfășurată anterior de Ucraina în regiunea Kursk.

Avansarea trupelor ruse pare să se fi oprit la aproximativ 20 km de orașul Sumî, iar o eventuală încercuire a orașului în viitorul apropiat este puțin probabilă, având în vedere raportul actual de forțe, nivelul rezistenței ucrainene și relieful dificil al zonei. Scopul Rusiei este de a avansa și de a menține controlul asupra unui teritoriu aflat în raza de acțiune a artileriei sale față de oraș, adică la o distanță de aproximativ 12–15 km.

În atacurile lansate de Rusia sunt utilizate formațiuni de dimensiuni mult mai mici. Acestea acționează frecvent pe motociclete sau vehicule de teren, cu scopul de a străpunge linia frontului și de a identifica eventuale breșe, urmând ca trupele mai numeroase să intervină ulterior pentru a consolida câștigurile teritoriale. Această tactică pare să fie legată și de epuizarea stocurilor de tancuri din perioada sovietică, care sunt tot mai puține în dotarea armatei ruse.

În prima jumătate a anului 2025, Rusia a pierdut aproape 1300 de oameni pe zi – uciși și răniți. Reprezentantul NATO a presupus că pierderile totale ale Rusiei au depășit 1 milion de persoane, dintre care aproximativ 250 de mii – uciși în luptă.

La rândul ei, Ucraina demonstrează că este capabilă să lovească în adâncul teritoriului rus și să afecteze potențialul militar-industrial al acestuia. Pe 15 iunie, în urma unui atac cu dronă, a fost lovit unul dintre principalele obiective de producere a dronelor de tip „Shahed”, iar pe 14 iunie Ucraina a raportat un atac reușit asupra unor fabrici de producere a munițiilor, explozibililor și rachetelor.

Vorbind despre pierderile ucrainene, el s-a referit la datele făcute publice de președintele Volodimor Zelenski: 46 de mii de soldați ucraineni uciși și 380 de mii răniți. Ucraina înregistrează cel puțin 50–100 de pierderi în luptă pe zi. ONU a raportat peste 40 de mii de victime în rândul populației civile din Ucraina, dintre care aproximativ 13 mii decedați. Totuși, reprezentantul NATO consideră că numărul real este, probabil, mai mare.

De menționat că datele privind pierderile ucrainene sunt colectate de proiectul UA Losses, care a întocmit o listă nominală cu 77 de mii de soldați ucraineni uciși.

Reprezentantul NATO a declarat că, așa cum a mai spus anterior, „creșterea ajutorului acordat Ucrainei, fără îndoială, ar putea îmbunătăți dinamica de pe câmpul de luptă – și invers”. Totodată, potrivit lui, indiferent de dinamica de pe câmpul de luptă, în NATO există în continuare îndoieli că Rusia este interesată de negocieri substanțiale privind încetarea focului: „Credem că Rusia este dispusă să încheie acorduri pe termen scurt (de încetare a focului) sau să facă pași mici în această direcție, dacă acest lucru este în interesul Rusiei, dar acum nu vedem ca obiectivele lui Vladimir Putin în războiul său din Ucraina să se fi schimbat semnificativ”.

Cât timp va putea Rusia să susțină financiar războiul și există riscul unui atac asupra țărilor baltice?

Înaltul oficial NATO a oferit, de asemenea, detalii privind evaluarea situației economice din Rusia. El a menționat că 32% din bugetul Federației Ruse pentru anul 2025 este alocat războiului din Ucraina. Înainte de conflict, cheltuielile pentru apărare reprezentau 14,5% din buget. În prezent, Rusia se află pe o traiectorie care ar putea duce la alocarea a până la 40% din bugetul național pentru susținerea războiului. În același timp, creșterea economică, estimată la circa 4% în 2024, este așteptată să încetinească până la aproximativ 1% în acest an.

Oficialul NATO a precizat că, deși sectorul militar rusesc este în plină expansiune, acest lucru contrastează profund cu o economie civilă tot mai tensionată. Capacitățile industriale funcționează la limită, dar se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă și un deficit bugetar considerabil, acoperit parțial prin utilizarea Fondului național de bunăstare, care însă s-a redus drastic – de la 150 miliarde de dolari la 37 miliarde.

Cu toate acestea, în cadrul NATO se consideră că Rusia poate continua să finanțeze războiul cel puțin până în 2027.

Răspunzând la o întrebare privind un posibil atac al Rusiei asupra țărilor baltice, reprezentantul NATO a precizat că Vladimir Putin ia în serios articolul 5 al Alianței privind apărarea colectivă, potrivit căruia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

Plănuiește Moscova să trimită 10 mii de soldați în Republica Moldova?

Înaltul reprezentant al NATO a comentat, de asemenea, declarația prim-ministrului Dorin Recean, potrivit căreia Rusia ar intenționa să desfășoare 10 mii de soldați în regiunea transnistreană, la granița cu Ucraina. Oficialul NATO a afirmat că Rusia a acționat activ pentru a submina instituțiile democratice ale Republicii Moldova, atât în contextul alegerilor prezidențiale, cât și al referendumului constituțional. Potrivit lui, Moscova a cheltuit milioane de dolari în 2024 în acest scop, direcționând fonduri către partide afiliate și susținându-le prin campanii de dezinformare în rețelele sociale.

Totuși, oficialul a subliniat că, în ceea ce privește o amenințare militară reală și directă, NATO nu observă în prezent niciun indiciu că Republica Moldova ar fi vizată de o astfel de acțiune din partea Rusiei.

El a adăugat că NATO își valorifică capacitățile pentru a contribui la securitatea spațiului aerian al Republicii Moldova, iar prin intermediul programului de parteneriat, Alianța colaborează în mod constant cu autoritățile de la Chișinău.

În încheiere, oficialul a reiterat că, în acest moment, nu există semnale privind o amenințare militară directă din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ceban, despre minorii opriți la vamă înainte de campionatul anulat la kickboxing: „e regretabil că au fost numiți criminali”

Primarul capitalei, Ion Ceban, a condamnat interzicerea intrării în țară a unor sportivi minori care urmau să participe la campionatul mondial de kickboxing organizat la Chișinău, dar care a fost anulat de Ministerul Educației și Cercetării. Totodată, edilul a acuzat guvernarea de „minciuni și dezinformare”, menționând că „e regretabil că niște copii au ajuns să fie numiți criminali”. Ceban a făcut aceste declarații în cadrul ședinței Primăriei din 25 iunie. NewsMaker a solicitat un comentariu de la serviciul de presă al partidului de guvernare, dar nu am primit, deocamdată, un răspuns.

„Am văzut câtă minciună și dezinformare a transmis guvernarea referitor la un eveniment sportiv. Este foarte regretabil faptul că niște copii, cu o vârstă medie de 14-15 ani, au ajuns să fie numiți criminali. În percepția lor, acești copii sunt calificați drept mercenari Wagner care urmau să destabilizeze nu știu ce.

Este regretabil acest lucru. Acest șir al minciunilor vine pe fundalul lipsei de rezultate la nivel de țară. Acum au trecut orice limită posibilă. Încearcă să paseze vina pe oricine”, a declarat edilul.

Totodată, Andrei Pavaloi, șef-adjunct la Direcția Generală Educație, Tineret și Sport din Chișinău, a venit cu precizări privind organizarea competiției.

Potrivit acestuia, campionatul a fost organizat de către Federația Mondială de Kickboxing și nu de Primăria Chișinău sau Asociația de Kickboxing din R. Moldova.

„Asociația doar a depus dosarul pentru a atrage această competiție prestigioasă. La adunarea generală din Spania, unde au participat 123 de țări, s-a luat decizia de a organiza acest campionat în R. Moldova. Astfel, țara noastră urma să asigure doar partea tehnică”, a explicat Pavaloi.

În ceea ce privește delegarea echipelor de sportivi, spune el, aceasta este exclusiv responsabilitatea Federației Mondiale.

„Țările au transmis listele Federației Mondiale, care, la rândul său, le-a transmis către asociația din R. Moldova pentru a cunoaște de câte locuri de cazare este nevoie și alte detalii tehnice. În rest, ceea ce ține de delegarea persoanelor la campionat, R. Moldova nu a avut nicio atribuție”, a mai spus oficialul.

În legătură cu delegațiile din Rusia și Belarus, Pavaloi a menționat că, urmare a neclarităților, la solicitarea asociației din R. Moldova, Federația Internațională a cerut retragerea celor două țări din campionat.

„Respectiv, membrii acestor țări au fost informați din timp și nici nu s-au pornit spre R. Moldova”, a conchis el.

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că printre sportivii cărora li s-a refuzat luni, 23 iunie, intrarea în Republica Moldova se aflau și minori. Potrivit ministrei, decizia a fost luată din motive de securitate, întrucât adolescenții „nu au putut prezenta dovezi clare privind scopul vizitei, identitatea însoțitorilor și organizatorul evenimentelor la care urmau să participe”.

Precizăm că, în cursul zilei de luni, 23 iunie, reprezentanți ai opoziției și canale afiliate acestora au publicat pe rețelele de socializare mai multe înregistrări video cu sportivi — inclusiv din România — care ar fi fost opriți la frontieră sau reținuți la punctul vamal. Deputatul și membrul MAN, Gaik Vartanean, a declarat că printre cei întorși s-ar afla și minori din Georgia, Lituania și România.

195 de persoane „cu risc sporit pentru securitatea națională” au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la controversatul campionat de kickboxing organizat de Primăria Chișinău, însă accesul acestora a fost blocat. Din acest număr, Poliția de Frontieră a aplicat măsura de neadmitere pe teritoriul țării pentru 19 persoane, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova, în urma schimbului de informații și a cooperării internaționale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor vizați veneau din Federația Rusă și Belarus. Detalii – AICI.

***

Amintim că Chișinăul urma să găzduiască, în perioada 22–27 iunie, „Campionatul European de Kickboxing”, organizat de Federația Mondială de Kickboxing — o structură nerecunoscută de Comitetul Olimpic Internațional — cu sprijin financiar din partea Primăriei Chișinău. Competiția, care nu a fost autorizată de Ministerul Educației și Cercetării și nici de alte instituții responsabile ale statului, a generat un scandal public. PAS a acuzat Primăria Chișinău că ar intenționa să aducă în țară peste 200 de sportivi din Rusia și Belarus, printre care și militari, care ar putea crea tensiuni și destabilizări. Primarul Ion Ceban și municipalitatea au respins aceste acuzații. Pe 21 iunie, edilul a publicat o adresare către federațiile de sport din Republica Moldova, cărora le-a cerut să transmită membrilor PAS că „îndrugă prostii” și că „se dau de rușine în toată lumea sportului”.



















Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: