Андрей Мардарь / NewsMaker

Reforma administrativ-teritorială va fi dezbătută în 2022. Igor Grosu: „Scopul în sine nu trebuie să fie a lichida ceva”

În anul 2022, autoritățile își propun să organizeze dezbateri cu privire la reforma administrativ-teritorială. Declarația a fost făcută de către președintele Parlamentului Igor Grosu, în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, publicat pe 21 decembrie.

Speakerul legislativului a precizat că reforma administrativ-teritorială va fi dezbătută în anul care vine. „În 2022 noi vom avea discuții foarte, așa, la firul ierbii, spre exemplu, despre consiliile raionale”, a menționat Grosu.

Întrebat dacă ar putea să fie lichidate consiliile raionale sau refăcute, rebotezate, președintele Parlamentului a răspuns: „Noi trebuie să analizăm foarte și foarte atent și unde merg acele atribuții sau acele împuterniciri pe care le au la acest moment consiliile raionale, pentru că scopul în sine nu trebuie să fie a lichida sau a nu lichida ceva, scopul trebuie să fie cât mai accesibile și de calitate să fie serviciile către cetățeni. Acesta-i scopul. Vorbim, de exemplu, despre servicii care țin de documentarea populației”.

Igor Grosu s-a referit și la simplificarea procedurilor de obținere a documentelor pentru cetățeni: „Iată, de exemplu, inițiativa colegului meu, dl Alaiba, de a nu mai fi nevoie să mergi să iei un document care certifică dreptul de proprietate a unor bunuri, servicii pentru care pe an în total cetățenii au scos 30 de milioane de lei din buzunar. Deci, pentru ce? Trebuie simplificate procedurile. Și iată în toate discuțiile acestea trebuie să pornim de la premisa cum să facem ca cetățeanul mai ușor să beneficieze de aceste servicii, să nu stea în rânduri, să nu fie nevoit să dea mită, să nu facă drumuri în plus ș.a.m.d. Deci, în 2022 vom discuta.”

De asemenea, Grosu a menționat situația din domeniul sănătății: „Ceea ce observăm noi acum, chiar ieri am fost într-un raion, una din probleme care a fost menționată, pretenții sau nemulțumiri legate de sănătate. Și eu întreb: „Dar mai concret, haideți să dezghiocăm de unde vine”. Că este o lipsă de comunicare între trei servicii care trebuie să comunice: Urgența, medicii de familie vs policlinica și nu știu ce acolo”.

Potrivit deputatului PAS, subiectul va fi dezbătut cu autoritățile locale: „Noi avem opțiunile noastre, dar trebuie să le discutăm cu cei vizați, trebuie să le discutăm cu primarii, cu consilierii și de aceea și spuneam că acesta-i un lucru foarte serios, care necesită discuții și la începutul anului 2022 noi o să avem aceste discuții”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: