Regele spațiului și al drumurilor lungi: Škoda Superb celebrează 25 de ani de la lansarea generației modern

Un sfert de secol de spațiu generos, confort superior și inovație tehnologică. Modelul Škoda Superb, nava amiral a brandului ceeh, marchează o bornă istorică: 25 de ani de la debutul primei generații moderne. De la prezentarea sa oficială în cadrul Salonului Auto de la Frankfurt din septembrie 2001, Superb a cucerit aproape 1,8 milioane de clienți la nivel global, devenind un reper absolut în segmentul automobilelor executive de clasa medie.

Numele „Superb” poartă o moștenire istorică profundă, fiind utilizat inițial între anii 1934 și 1949 pentru limuzinele de lux ale producătorului din Mlada Boleslav. Renașterea modelului în 2001 a adus noi standarde în industrie, iar de-a lungul celor patru generații moderne, Škoda Superb a fost pionierul celor mai importante inovații ale marcii:

Generația I (2001): A redefinit oferta brandului prin lansarea primului model mare de lux, introducând motoare V6 și soluția emblematică a umbrelei integrate în portieră.

Generația a II-a (2008): A adus sistemul brevetat TwinDoor (care permitea deschiderea portbagajului atât ca sedan, cât și ca hatchback), tracțiunea integrală și versatilitatea versiunii Combi.

Generația a III-a (2015): A devenit nava amiral tehnologică a mărcii, introducând un limbaj de design cristalin, asistență avansată pentru șofer și prima versiune plug-in hybrid (iV) în 2019.

Noutățile celei de-a patra generații: Versatilitate, digitalizare și autonomie extinsă

Noua generație Škoda Superb își reconfirmă statutul de lider al călătoriilor lungi prin optimizări semnificative:

  1. Eficiență Plug-in Hybrid redefinită: Pe lângă motoarele pe benzină și diesel, noua generație oferă două opțiuni plug-in hybrid care permit o autonomie pur electrică de peste 120 de kilometri.
  2. Interior intuitiv cu Škoda Smart Dials: Controlul digital se îmbină perfect cu cel fizic prin rotro-butoanele inteligente multifuncționale, oferind o ergonomie impecabilă la bord.
  3. Spațiu de încărcare record: Capacitatea portbagajului a crescut la niveluri impresionante — 645 de litri pentru versiunea Liftback și 690 de litri pentru versiunea Combi.
  4. Aerodinamică și design sculptural: Liniile dinamice și sculpturale îmbunătățesc considerabil aerodinamica, reducănd consumul de combustibil și zgomotul la rulare.

De la începutul anului 2024 și până în prezent, peste 240.000 de clienți au ales deja cea de-a patra generație Superb, confirmând succesul unui model devenit o adevărată legendă a drumurilor.

Intrați în showroom-urile Škoda și vedeți pe viu legenda vie!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prima doamnă a SUA: Washingtonul, Kievul și Moscova negociază o posibilă încetare a focului până la Crăciun

Reprezentanți ai Statelor Unite ale Americii, Ucrainei și Federației Ruse poartă negocieri privind o posibilă încetare a focului, care ar putea intra în vigoare până la Crăciun. Declarația a fost făcută de prima doamnă a SUA, Melania Trump, într-un interviu acordat postului Fox News, vineri, 20 noiembrie.

Întrebată ce își dorește cel mai mult de sărbătorile care urmează, Melania Trump a răspuns: „Desigur, îmi doresc pace în întreaga lume. Dar, înainte de toate, aș vrea să existe mai multe acorduri de încetare a focului. Am putea ajunge foarte repede la un astfel de acord, dacă Ucraina și Rusia și-ar dori acest lucru. Suntem deja în negocieri, așa că este posibil să avem parte de o nouă încetare a focului până la Crăciun. Sper că așa va fi”.

Rusia și Ucraina nu au comentat deocamdată declarația.

Anterior, prima doamnă a SUA a avut un rol important de mediator în organizarea unei misiuni umanitare în localitatea Oleşki, din regiunea Herson, potrivit declarațiilor oficialilor ucraineni și ruși.

Statele Unite ale Americii și Ucraina sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, în timp ce în Rusia acesta este marcat pe 7 ianuarie.

În 2023, Rusia a anunțat o „încetare unilaterală a focului” cu ocazia Crăciunului. Cu toate acestea, luptele au continuat. În anii care au urmat, nu au mai fost anunțate armistiții cu ocazia sărbătorii.

Imagine simbol

O dronă a pătruns ilegal de două ori în spațiul aerian al Republicii Moldova, în decurs de 12 minute

O dronă cu propulsie reactivă a pătruns neautorizat de două ori în spațiul aerian al Republicii Moldova sâmbătă, 21 noiembrie, pe fondul atacurilor ruse asupra Ucrainei. Incursiunile au avut loc într-un interval de 12 minute. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării într-un comunicat.

Potrivit instituției, primul incident a fost înregistrat la ora 11:20, când drona a pătruns în spațiul aerian național din direcția localității Troițke, Ucraina, spre Purcari. La ora 11:25, aparatul de zbor a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova, din direcția localității Pervomaisc, raionul Căușeni, spre Troițke.

La ora 11:31, aceeași dronă a intrat din nou în spațiul aerian al țării, iar un minut mai târziu a revenit în spațiul aerian al Ucrainei.

Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale continuă să monitorizeze spațiul aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

Tudor Mardei / NewsMaker

Ar putea R. Moldova adera la UE înaintea Ucrainei? Răspunsul eurodeputatului Siegfried Mureșan

Eurodeputatul Siegfried Mureșan consideră că Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană înaintea Ucrainei, întrucât implementează reformele necesare într-un ritm mai rapid. El a precizat că negocierile de aderare cu cele două state, ale căror parcursuri de integrare europeană au evoluat în paralel până acum, sunt două procese distincte. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru IPN, publicat pe 20 noiembrie.

Mureșan a declarat că, în prezent, Republica Moldova se mișcă „cel mai rapid” în procesul de integrare europeană și înregistrează „cele mai mari” progrese. „Cred că și munca diplomatică pe care președinta și membrii Guvernului o întreprind în a comunica în capitalele europene și în relația cu instituțiile europene, pentru a prezenta exact stadiul pregătirilor, este foarte bună. Ca atare, cred că acestea trebuie să rămână prioritățile și în continuare”, a adăugat europarlamentarul.

Întrebat dacă Republica Moldova ar trebui să adere la UE înaintea Ucrainei, dacă îndeplinește toate condițiile, în contextul în care există foi separate de parcurs și ritmuri diferite de adoptare a reformelor, oficialul a răspuns afirmativ. „Sigur că da. Fiecare stat va adera la Uniunea Europeană în momentul în care este pregătit, în momentul în care și-a îndeplinit toate angajamentele. (…) În paralel, dacă mai aderă și alte state în același timp, înainte sau după, este o chestiune secundară”, a spus el.

Siegfried Mureșan a remarcat că Comisia Europeană a stabilit că Republica Moldova ar putea încheia 25 de capitole de negociere pentru aderarea la UE pe parcursul anului 2027, în timp ce obiectivul setat pentru Ucraina este „mai modest”.

„Comisia Europeană vede că Republica Moldova poate realiza mai mult și mai repede decât Ucraina. Nu din lipsă de voință din partea Ucrainei, ci pur și simplu pentru că statul este mai mare, problemele sunt mai numeroase și mai complicate și există, desigur, și războiul din Ucraina. Deci, practic, obiectivele stabilite pentru Republica Moldova, inclusiv de către executivul european, sunt mai ambițioase decât cele stabilite pentru Ucraina. Nu avem nevoie de un festival al decuplării sau de o ceremonie a decuplării. Nu se pune problema de așa ceva. Cel mai important lucru este modul în care progresează negocierile în practică. Iar, în practică, negocierile sunt bilaterale, pe picior de egalitate, între Republica Moldova și Uniunea Europeană, pe de o parte, și între Ucraina și Uniunea Europeană, pe de altă parte. Nu sunt negocieri trilaterale Moldova-Ucraina-UE. Deci, în realitate, sunt două procese diferite și separate. Dar nu trebuie să celebrăm atunci când reușim ceva mai rapid decât Ucraina și nu ne propunem niciodată să facem ceva în detrimentul Ucrainei, ci ne propunem ca Republica Moldova să devină cât mai rapid stat membru al Uniunii Europene”, a menționat oficialul european.

Amintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, concomitent cu Ucraina. De atunci, procesele de aderare ale celor două state au evoluat în paralel.

Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este structurat în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în prezent, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Pe 20 noiembrie, reprezentanții permanenți ai statelor membre UE au decis deschiderea negocierilor și pentru ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”. Acestea urmează să fie deschise în cadrul următoarelor conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, ale căror date urmează să fie stabilite.

Kievul se opune decuplării parcursurilor europene ale Republicii Moldova și Ucrainei. În octombrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că o astfel de decizie „ar fi greșită din punct de vedere moral”.

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

TASS

Zaharova amenință Chișinăul cu represalii în cazul expulzării ambasadorului rus: „Poate să „experimenteze””

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat declarațiile autorităților de la Chișinău privind o posibilă expulzare a ambasadorului desemnat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, sugerând că Moscova ar putea recurge la măsuri similare împotriva diplomaților moldoveni aflați în Rusia. Declarația vine în contextul unei noi escaladări a tensiunilor diplomatice, după ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova.

Potrivit agenției de stat ruse TASS, în seara zilei de 20 noiembrie, Maria Zaharova a comentat discuțiile de la Chișinău privind o posibilă expulzare a ambasadorului rus. „Dacă Moldova s-a săturat ca diplomații săi să lucreze în Rusia, poate „să experimenteze”“, a declarat reprezentanta Ministerului rus de Externe.

Declarația Mariei Zaharova vine după ce, la 19 noiembrie, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, s-a referit la solicitările de expulzare a ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, în urma incidentelor repetate de încălcare a spațiului aerian național. Grosu a menționat că o astfel de măsură se numără printre opțiunile pe care le au la dispoziție autoritățile moldovene și a recunoscut că, în calitate de „simplu cetățean”, este tentat să recurgă la acest pas. Totuși, președintele Parlamentului a subliniat că autoritățile trebuie să cântărească atent consecințele unei asemenea decizii, pentru a nu pune în pericol pacea și stabilitatea din țară. Anterior, la sfârșitul lunii octombrie, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, nu a exclus nici el posibilitatea expulzării lui Ozerov, în cazul în care „situația va continua să evolueze într-o direcție distructivă”.

Amintim că, pe 18 noiembrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe Oleg Ozerov, după ce, cu o zi înainte, mai multe drone au încălcat spațiul aerian al țării, în contextul atacurilor masive lansate de Rusia asupra Ucrainei. Ozerov a contestat originea rusească a dronelor care au survolat ilegal Republica Moldova pe 17 noiembrie și a propus o anchetă comună cu Chișinăul.

Potrivit datelor preliminare ale Ministerului Apărării, șapte drone au pătruns fără autorizație în spațiul aerian al Republicii Moldova pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele au căzut pe teritoriul țării. O dronă de tip Shahed a fost observată și deasupra Chișinăului. Din motive de securitate, autoritățile au închis temporar spațiul aerian în ajun.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: