Imagine simbol

Reguli mai stricte pentru moldovenii din Moscova: vor fi monitorizați printr-o aplicație mobilă de geolocație

Cetățenii străini, inclusiv cei din R. Moldova, care lucrează în Moscova, vor fi obligați începând cu 1 septembrie 2025, să folosească o aplicație mobilă specială, „Amina”, pentru înregistrarea și monitorizarea geolocației, în cadrul unui regim experimental implementat de autoritățile ruse.

Potrivit unui comunicat al Centrului Multifuncțional Migrațional (MMTS), prin intermediul aplicației, cetățenii vor trebui să se înregistreze la adresa centrului și să notifice autoritățile despre locul lor de ședere – utilizat în mod regulat pentru dormit și odihnă – precum și despre eventualele schimbări.

Pentru autorizarea în aplicație este necesar un card valabil de cetățean străin, obținut la MMTS. În cazul pierderii acestuia, autorizarea se poate realiza pe baza pașaportului.

Aplicația va transmite periodic Ministerului rus al Afacerilor Interne informații despre geolocație. În situația în care datele nu sunt transmise timp de câteva zile, cetățenii vor primi o notificare, iar nerespectarea regulilor monitorizării poate constitui temei pentru introducerea în Registrul persoanelor controlate, avertizează autoritățile ruse.

Regulile îi vizează și pe cetățenii țărilor Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Armenia, Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan, Moldova și Ucraina, care vin la Moscova și în regiunea Moscovei pentru muncă.

Aplicația „Amina” funcționează deja în regim de test. MMTS afirmă că aplicația este destinată să simplifice înregistrarea cetățenilor străini și să „faciliteze respectarea legislației migraționale”. În același timp, aplicația este disponibilă doar în RuStore — magazinul rus de aplicații pentru Android.

În recenzii, zeci de utilizatori menționează că aplicația fie nu funcționează deloc, fie nu permite confirmarea numărului de telefon, încărcarea fotografiilor, schimbarea locului de înregistrare sau transmiterea datelor de geolocație.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

„O să vedem ce are sub fustă“. Peste 2 200 de cazuri de discurs sexist din partea politicienilor în campania electorală

În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în mediul online s-au înregistrat cel puțin 2 281 de cazuri de discurs sexist din partea concurenților electorali. Datele se conțin într-un raport de monitorizare realizat de Asociația Gender-Centru și Platforma pentru Egalitate de Gen, în parteneriat cu Promo-LEX și UN Women Moldova.

Monitorizarea este bazată pe 11 711 postări pe Facebook ale reprezentanților a 19 partide și blocuri electorale, dar și ale 4 candidați independenți.

Potrivit raportului, au fost documentate 2 281 de cazuri de discurs și comportament sexist în 33 de campanie electorală.

Datele arată că 89% dintre cazurile de sexism identificate în campania electorală au fost de severitate redusă, 9% de severitate moderată și doar 2% de severitate ridicată.

Discursul sexist de severitate redusă (89%), se manifestă prin: adresări precum „dragi moldoveni”, „cetățeni”, „membrii partidului” sau autoidentificarea femeilor la masculin („sunt candidat independent”). (…) Discursul sexist de severitate moderată, combină ironia cu prejudecata și perpetuează imaginea femeii ca fiind nepotrivită pentru viața publică. „Femeile trebuie protejate, nu implicate în luptele politice”, se afirmă într-o postare cu tentă paternalistă, în timp ce într-o altă declarație se sugerează că o candidată „nu are copii, deci nu poate înțelege problemele reale ale țării”. (…) Cele 57 de cazuri de discurs sexist de severitate ridicată, deși minoritare ca număr, au cel mai mare impact simbolic și social. În această categorie se înscriu insulte sexualizate, amenințări și apeluri la excludere. Printre exemplele documentate se numără expresii precum „Aceasta are isterici… se comportă ca o femeie la menopauză”, „Sandu își dă jos masca… o să vedem ce are sub fustă” sau „A uitat gustul mădularului””, au menționat autorii raportului.

Documentul mai arată că fenomenul traversează întreg spectrul politic – de la stânga la dreapta, de la partide mari la formațiuni marginale. „Cele mai înalte niveluri de utilizarea a discursului sexist , de peste 35% din totalul postărilor partidului, au fost înregistrate la PP Moldova Mare (57,1%), PSDE (48,3%), BE Patriotic (37,0%) și PP Respect Moldova (35,5%). Partidul Liberal (36,2%) și PP CUB (34,7%) au avut o incidență comparabilă, în timp ce PP PAS (33,9%) și PP AUR (30,6%) demonstrează că sexismul nu ține de ideologie, ci de o cultură politică încă marcată de prejudecăți de gen”, au subliniat autorii raportului.

De asemenea, datele relevă că aproximativ 70% dintre cazurile identificate au vizat femei – politiciene, jurnaliste, activiste sau candidate independente. Cele mai frecvent atacate sunt femei aflate în funcții de conducere sau cu vizibilitate publică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: