Татьяна Султанова

Renato Usatîi a fost dat în urmărire în Rusia, în dosarul privind „Landromatul”

Liderul formațiunii „Partidul Nostru” (PN), primarul municipiului Bălți Renato Usatîi a fost dat în urmărire, din nou, în Rusia, potrivit datelor publicate de Ministerul de Interne al Federației Ruse. Este vorba despre dosarul în care Usatîi este acuzat de spălare de bani în schema „Landromatului”. Politicianul declară că nici măcar nu i-au fost prezentate oficial învinuirile. 

Potrivit informațiilor din baza de date online a MAI-ului Federației Ruse, conform căutării „Renato Usatîi, anul nașterii 1978”, primarul de Bălți a fost dat în urmărire conform unui articol al Codului Penal. Despre care articol anume este vorba nu se precizează.

News

Într-un comentariu pentru NM, Renato Usatîi a declarat că urmează să discute cu avocatul său și ulterior va putea să ofere mai multe detalii despre acest subiect. Totuși, el a precizat că nu înțelege cum putea fi dat în urmărire dacă nu i-au fost prezentate învinuirile. Procedura respectivă ar fi fost amânată de mai multe ori. Potrivit politicianului, este vorba despre investigarea schemei de spălare de bani, cunoscută drept „Landromat”.

Amintim că, în aprilie 2020, Usatîi a relatat pentru NM că MAI-ul din Rusia îl acuză de implicare în schema prin care, din Rusia au fost scoase 14 miliarde de dolari. Informația ar fi obținut-o de la avocatul care îl va reprezenta în instanță. 

Potrivit lui Usatîi, este vorba despre dosarul inițiat în 6 decembrie 2019. Procurorii consideră că liderul PN ar fi unul dintre participanții activi dintr-un grup criminal care, timp de cîțiva ani, ar fi scos din Rusia și ar fi spălat prin băncile moldovenești pe care le controlează, sume mari de bani.

Usatîi a mai spus că avocatul său a solicitat amânarea procedurilor penale respective din cauza pandemiei de COVID-19. Politicianul a mai spus că dosarul ar fi „fabricat la comandă”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi”: Cum explică ministrul Dan Perciun

Republica Moldova nu are resurse pentru a construi școli noi. Totodată, în general, nu există asemenea necesitate. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, într-un interviu pentru Cu sens, publicat pe 22 februarie. Potrivit ministrului, infrastructura este subutilizată și obiectul în acest sens este de a oferi condiții la standarde europene.

„Școli noi, în contextul actual, noi nu avem resurse pentru a construi. Soluția noastră pentru Chișinău este de altă natură și putem să o discutăm mai detaliat. În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Știți foarte bine că este subutilizată și atunci obiectivul e: într-o școală care deja există, mai are vreo 200 de locuri libere – o sută de locuri libere – să oferim condiții la standarde europene, pentru că avut vrut să zic decente, dar ceea ce oferim noi este peste nivelul de condiții decente. Vorbim chiar de standarde europene și unele, probabil, de invidiat pentru alte țări europene”, a declarat Perciun.

„Pe partea de construcții de școli noi, noi o să oferim două clădiri Chișinăului. Asta am spus-o în toamna acestui an. Deci nu construim de la zero, dăm efectiv două clădiri gata construite, utilizate, la moment. (…) Dincolo de asta, chiar vrem și Primăria să facă un efort și să investească în modernizarea infrastructurii educaționale din oraș și să gândească un pic mai bine cum organizează rețeaua. (…) Din ce cunosc, ca urmare a conferinței noastre de presă s-au pornit discuții la nivel local. Primarul a emis o dispoziție pentru crearea unui grup de lucru, dar lucrurile se mișcă cam încetișor și ne-ar plăcea să vedem o viteză mai mare”, a adăugat ministrul.

Amintim că, în noiembrie 2025, Perciun anunța că Ministerul Educației este gata să transmită Primăriei Chișinău, în comodat, două clădiri din capitală, pentru a rezolva pe termen scurt problema supraaglomerării școlilor din municipiu. În reacție, șeful adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a declarat că Primăria va analiza „această ofertă generoasă”, însă s-a arătat indignat de faptul că subiectul a fost enunțat de Perciun în timpul unei conferințe de presă și nu comunicat personal.

***

În octombrie 2025, Amnesty International Moldova raporta că, deși 94,9% dintre școlile din țară dispun de WC-uri interne, peste jumătate (595 de instituții) folosesc încă și WC-uri de curte, neîncălzite, periculoase pentru sănătate și care nu oferă intimitate. Totodată, raporta că 87,7% dintre școli sunt conectate la rețeaua centralizată de apă potabilă (apeduct), ceea ce înseamnă că accesul direct la apă curentă în interiorul instituției nu este asigurat pentru 12,3% dintre școli.

În decembrie 2025, Ministerul Educației declara că, în acel an, a mobilizat resurse financiare substanțiale pentru modernizarea infrastructurii educaționale, atât prin extinderea unor proiecte existente, cât și prin lansarea unor inițiative noi. Totodată, raporta că a finalizat prima etapă de dotare a 200 de grădinițe și a 200 de instituții de învățământ general cu echipamente, mobilier și materiale didactico-metodice moderne, în baza unor proiecte finanțate cu sprijinul Băncii Mondiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: