Максим Андреев / NewsMaker

Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei a criticat modificările care au readus TRM sub control parlamentar

Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Teresa Ribeiro, a recomandat autorităților Republicii Moldova să revizuiască modificările operate la Codul serviciilor media audiovizuale prin care Teleradio-Moldova (TRM) a revenit sub control parlamentar și a fost instituit un nou mecanism de responsabilizare a Consiliului Audiovizualului (CA). Mesajul a fost transmis săptămâna trecută în cadrul prezentării unei analize juridice la subiect, relatează Media-Azi.

Analiza juridică asupra legii de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, care prevede revenirea controlului parlamentar asupra serviciului public de radiodifuziune și TV Teleradio-Moldova și responsabilizarea CA, a fost prezentată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe 14 ianuarie 2022.

Printre altele, se recomandă abrogarea amendamentelor care supun directorul general al TRM alegerii politice a Parlamentului, inclusiv deciziile privind numirea acestuia, evaluarea performanței și demiterea sa. „Controlul parlamentar înlocuiește controlul asupra acestor aspecte, efectuat anterior de Consiliul de supraveghere și dezvoltare al TRM”, se arată în document.

Expertul OSCE recomandă și introducerea unor criterii mai clare și explicite pentru membrii CSD, „pentru a proteja în mod corespunzător profesionalismul și expertiza Consiliului de supraveghere și dezvoltare al TRM”. „De asemenea, expertul recomandă modificarea legii, prin sporirea garanțiilor că procesul de numire și alegere a membrilor Consiliului de supraveghere și dezvoltare al TRM se desfășoară într-o manieră transparentă și echitabilă, inclusiv prin evitarea faptului ca adoptarea deciziilor finale în acest domeniu să fie în mâinile majorității parlamentare în exercițiu”, scrie OSCE.

O altă problemă semnalată de expert se referă la obligarea CSD să prezinte Parlamentului raportul anual de activitate. „Chiar dacă este considerat a fi un instrument bun de responsabilitate (deoarece facilitează o supraveghere adecvată și un schimb de informații despre modurile în care instituțiile media din serviciul public și-au interpretat și implementat rolul și misiunea), se observă că această practică nu ar trebui să ofere Parlamentului puterea demiterii membrilor CSD și să modifice unii dintre pilonii de bază ai administrării serviciului public: independența bazată pe mandate clare ale membrilor organismelor de nivel înalt”, scrie în analiză.

OSCE a atras atenția că modificările legislative conțin și noi prevederi privind cerințele și calificările pentru numirea și eventuala revocare a membrilor Consiliului Audiovizualului. „Prevederile aferente în acest sens sunt în esență identice cu cele aplicabile organului de conducere al TRM și, prin urmare, se recomandă să fie abrogate și ele”, scrie organizația.

În context, reprezentanta OSCE pentru libertatea presei a subliniat importanța independenței acestor instituții publice. „Funcționarea serviciului public de radiodifuziune din Republica Moldova și a autorităților de reglementare a mass-media audiovizuală trebuie să fie asigurată în așa fel încât legislația să protejeze aceste instituții împotriva oricărei potențiale interferențe politice și influențe a partidului sau coaliției politice dominante, permițând astfel o pluralitate de voci”, a spus Teresa Ribeiro.

„Facem apel la autorități să revizuiască cadrul legal ce vizează libertatea audiovizualului, pentru a asigura respectarea deplină a acestuia în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și cu angajamentele OSCE”, a adăugat ea.

Organizația scrie că analiza a fost expediată inclusiv Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și că biroul de profil este gata să se angajeze în consultări ulterioare pe marginea constatărilor și recomandărilor studiului.

Proiectul de lege privind revenirea TRM sub control parlamentar a fost votat în lectură finală pe 4 noiembrie 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: