Максим Андреев / NewsMaker

Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei a criticat modificările care au readus TRM sub control parlamentar

Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Teresa Ribeiro, a recomandat autorităților Republicii Moldova să revizuiască modificările operate la Codul serviciilor media audiovizuale prin care Teleradio-Moldova (TRM) a revenit sub control parlamentar și a fost instituit un nou mecanism de responsabilizare a Consiliului Audiovizualului (CA). Mesajul a fost transmis săptămâna trecută în cadrul prezentării unei analize juridice la subiect, relatează Media-Azi.

Analiza juridică asupra legii de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, care prevede revenirea controlului parlamentar asupra serviciului public de radiodifuziune și TV Teleradio-Moldova și responsabilizarea CA, a fost prezentată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe 14 ianuarie 2022.

Printre altele, se recomandă abrogarea amendamentelor care supun directorul general al TRM alegerii politice a Parlamentului, inclusiv deciziile privind numirea acestuia, evaluarea performanței și demiterea sa. „Controlul parlamentar înlocuiește controlul asupra acestor aspecte, efectuat anterior de Consiliul de supraveghere și dezvoltare al TRM”, se arată în document.

Expertul OSCE recomandă și introducerea unor criterii mai clare și explicite pentru membrii CSD, „pentru a proteja în mod corespunzător profesionalismul și expertiza Consiliului de supraveghere și dezvoltare al TRM”. „De asemenea, expertul recomandă modificarea legii, prin sporirea garanțiilor că procesul de numire și alegere a membrilor Consiliului de supraveghere și dezvoltare al TRM se desfășoară într-o manieră transparentă și echitabilă, inclusiv prin evitarea faptului ca adoptarea deciziilor finale în acest domeniu să fie în mâinile majorității parlamentare în exercițiu”, scrie OSCE.

O altă problemă semnalată de expert se referă la obligarea CSD să prezinte Parlamentului raportul anual de activitate. „Chiar dacă este considerat a fi un instrument bun de responsabilitate (deoarece facilitează o supraveghere adecvată și un schimb de informații despre modurile în care instituțiile media din serviciul public și-au interpretat și implementat rolul și misiunea), se observă că această practică nu ar trebui să ofere Parlamentului puterea demiterii membrilor CSD și să modifice unii dintre pilonii de bază ai administrării serviciului public: independența bazată pe mandate clare ale membrilor organismelor de nivel înalt”, scrie în analiză.

OSCE a atras atenția că modificările legislative conțin și noi prevederi privind cerințele și calificările pentru numirea și eventuala revocare a membrilor Consiliului Audiovizualului. „Prevederile aferente în acest sens sunt în esență identice cu cele aplicabile organului de conducere al TRM și, prin urmare, se recomandă să fie abrogate și ele”, scrie organizația.

În context, reprezentanta OSCE pentru libertatea presei a subliniat importanța independenței acestor instituții publice. „Funcționarea serviciului public de radiodifuziune din Republica Moldova și a autorităților de reglementare a mass-media audiovizuală trebuie să fie asigurată în așa fel încât legislația să protejeze aceste instituții împotriva oricărei potențiale interferențe politice și influențe a partidului sau coaliției politice dominante, permițând astfel o pluralitate de voci”, a spus Teresa Ribeiro.

„Facem apel la autorități să revizuiască cadrul legal ce vizează libertatea audiovizualului, pentru a asigura respectarea deplină a acestuia în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și cu angajamentele OSCE”, a adăugat ea.

Organizația scrie că analiza a fost expediată inclusiv Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și că biroul de profil este gata să se angajeze în consultări ulterioare pe marginea constatărilor și recomandărilor studiului.

Proiectul de lege privind revenirea TRM sub control parlamentar a fost votat în lectură finală pe 4 noiembrie 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: