Noul Škoda Kodiaq RS a ajuns în Moldova. SUV-ul sportiv este disponibil de la 48.800 Euro

Škoda Moldova anunță lansarea oficială a noului Škoda Kodiaq RS pe piața din Republica Moldova. Cel mai puternic și dinamic Kodiaq din noua generație este deja disponibil în showroom-urile din Chișinău, într-o ofertă specială cu preț de la 48.800€, în limita stocului disponibil.

Noul Kodiaq RS combină performanța sportivă, tehnologiile inteligente și spațiul generos specific unui SUV de familie, fiind creat pentru clienții care își doresc mai multă putere, confort premium și siguranță în fiecare călătorie.

Versiunea RS este echipată cu un motor 2.0 TSI de 265 CP, tracțiune integrală inteligentă 4×4 și cutie automată DSG, oferind o experiență de condus dinamică atât în oraș, cât și pe trasee lungi sau drumuri dificile. De asemeni pe model standard vine suspensia DCC de generația a 2-a și Progressive stearing.

Pe lângă performanțe, noul Kodiaq RS impresionează și prin designul exterior sportiv. Modelul beneficiază de elemente exclusive RS, grilă frontală iluminată Crystal Face, jante sportiv la 20 de inch și faruri Matrix LED de ultimă generație.

Interiorul este orientat spre confort și tehnologie premium. Clienții beneficiază de scaune sport RS, cockpit virtual digital, sistem multimedia modern, iluminare ambientală și scaune față cu masaj.

SUV-ul include și cele mai noi sisteme de asistență și siguranță Škoda, precum Travel Assist, Adaptive Cruise Control, Side Assist și Area View 360°.

Noul Kodiaq RS este destinat clienților activi care își doresc un SUV versatil, capabil să combine perfect performanța, spațiul și tehnologia modernă.

Grăbiți-vă! Stocul de masini Skoda Kodiaq RS este limitat la 20 de automobile.

Modelul este deja disponibil pentru vizionare și test drive în showroom-urile Škoda din Chișinău.

Mai multe detalii despre noul Škoda Kodiaq RS pot fi găsite pe site-ul oficial Škoda Moldova:

Škoda Moldova – Kodiaq RS

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

dsns

Ucraina, atacată cu peste 100 de drone într-o singură noapte. O școală din Kiev și un centru de afaceri din Odesa – printre ținte

Armata Federației Ruse a lansat, în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie, 107 drone asupra teritoriului Ucrainei, dintre care 87 au fost doborâte. Cele mai puternice atacuri au vizat orașul Odesa, unde a fost lovit un centru de afaceri, și Kievul, unde au izbucnit incendii la un depozit și la o cafenea. Totodată, o dronă a lovit clădirea unei școli din capitala ucraineană. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a precizat că elevii se aflau în adăpost în momentul bombardamentelor.

Serviciul ucrainean pentru situații de urgență a anunțat că, în urma loviturii asupra centrului de afaceri din Odesa, a izbucnit un incendiu. Acoperișul și fațada clădirii au fost avariate, iar geamurile au fost sparte. O persoană a fost rănită.

Un alt rănit a fost raportat în urma unui atac asupra unui depozit din raionul Obolon al Kievului. În raionul Solomianskîi al orașului, un incendiu a cuprins spațiul unei cafenele aflate la parterul unui bloc cu 16 etaje, precum și mai multe automobile parcate în apropiere.

Potrivit lui Vitali Kliciko, o altă dronă a lovit o școală din Kiev, provocând un incendiu. În momentul atacului, copiii se aflau în adăpost.

În orașul Izium, atacurile rusești au avariat peste 20 de locuințe particulare, un automobil și clădirea unei întreprinderi. O persoană a fost rănită. Administrația militară locală a precizat că orașul a fost atacat cu bombe aeriene ghidate.

Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au lovit la Kiev centrul de transport și logistică „Renta Logistic”, unde, potrivit instituției, ar fi funcționat un atelier de producere a ambarcațiunilor fără echipaj. De asemenea, autoritățile ruse afirmă că au atacat un centru de date din Odesa și un cargou aflat în portul Ciornomorsk, care ar fi transportat mărfuri destinate armatei ucrainene.

Cum rețeaua lui Șor ajută Rusia să procure componente pentru dronele folosite în Ucraina. Investigație The New York Times

O companie rusească legată de fugarul condamnat Ilan Șor a derulat tranzacții de 500 de milioane de dolari în doar patru luni din 2025, dintre care aproximativ 100 de milioane au trecut prin bănci din Kârgâzstan. Potrivit unei investigații The New York Times (NYT), citată de anticorupție.md, rețeaua a fost folosită pentru ocolirea sancțiunilor occidentale și cumpărarea componentelor pentru dronele utilizate de Rusia în războiul din Ucraina. În centrul schemei se află compania rusească de tehnologie financiară A7, cu sediul la Moscova.

Potrivit NYT, A7 a fost creată ca un canal alternativ de plăți transfrontaliere după deconectarea băncilor rusești de la sistemul financiar occidental. Companiile rusești îi plăteau în ruble, în interiorul Rusiei, iar firme-paravan înființate de A7 în Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan, Marea Britanie și Ungaria cumpărau în numele lor bunuri supuse restricțiilor.

„Acesta este tipul de dronă folosit pe frontul din Ucraina. Rusia nu poate produce componentele necesare pentru aceste drone, iar din cauza sancțiunilor americane companiile rusești nu le pot cumpăra direct. De aceea au creat o companie numită A7. De exemplu, prin compania sa deschisă în Kârgâzstan, A7 a cumpărat fibră optică din China”, a explicat jurnalistul de investigație Aaron Krolik, autorul materialului video al NYT.

Investigația prezintă cazul unei companii comerciale înființate în Kârgâzstan în 2024. În acte, aceasta ar fi cumpărat covorașe auto, produse de lustruit, ochelari de protecție și alte bunuri de larg consum în valoare de un milion de dolari. În realitate, potrivit jurnaliștilor, banii ar fi fost folosiți pentru componente de drone.

Aproximativ 100 de milioane de dolari din tranzacțiile A7 analizate de NYT ar fi trecut prin conturi la „Ayil Bank” și „Eldik Bank”, ambele deținute integral de statul kârgâz. Anchetatorii americani citați de publicație explică folosirea acestora prin faptul că sancțiunile SUA vizează băncile rusești, dar nu și cele două instituții din Kârgâzstan.

Contactați de NYT, reprezentanții A7 și Ayil Bank nu au răspuns. Eldik Bank a negat orice legătură cu A7.

O investigație anterioară a Financial Times, bazată pe documente scurse ale A7, descrie transferuri de 6,9 miliarde de dolari prin bănci din întreaga lume, cu ajutorul firmelor-paravan și al documentelor falsificate. Banii ar fi ajuns în mare parte în bănci chinezești.

Atât NYT, cât și Financial Times, citate de Radio Azatâk din Kârgâzstan, scriu că în spatele A7 se află Ilan Șor și banca de stat rusă Promsvyazbank (PSB). Potrivit surselor europene citate, Șor deține 51% din A7 LLC, companie legată de PSB.

Reamintim,  Ilan Șor a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar, a fugit în 2019 de sub arest la domiciliu și a obținut ulterior cetățenia rusă. NYT scrie, citând trei reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale, că Șor are legătură directă cu Kremlinul.

Autoritățile din Kârgâzstan au negat în repetate rânduri acuzațiile că ar ajuta Rusia să ocolească sancțiunile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Guvernul propune 3 regiuni în locul celor 32 de raioane. Ce se va întâmpla cu Chișinăul, Bălți și Găgăuzia⚡⚡⚡

Guvernul propune ca cele 32 de raioane ale Republicii Moldova să fie înlocuite cu 3 regiuni – nord, centru și sud. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan pe 1 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă.

„Astăzi avem 32 de raioane. Propunerea noastră este să le înlocuim cu 3 regiuni – nord, centru și sud. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual. UTA Găgăuzia își păstrează și ea statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul II”, a anunțat Tofan.

Premierul a mai spus că reforma presupune mai puțini funcționari la nivelul II și economisirea de bani. Totodată, el a dat asigurări că „serviciile nu vor pleca din localități”.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a spus că regiunea de nord va cuprinde 11 raioane, iar sediul va fi la Bălți. „Municipiul Bălți nu va face parte din această regiune. Va fi o unitate administrativ teritorială separată”, a precizat Buzu. Regiunea centru va cuprinde 13 raioane, iar sediul administrativ va fi la Chișinău. „Iarăși, municipiul Chișinău nu este parte a regiunii centru”, a adăugat Buzu. Regiunea de sud va cuprinde 7 raioane, iar sediul administrativ va fi la Cahul.

Potrivit lui Buzu, în regiunea de nord vor fi 514 mii de locuitori, în regiunea centru – 670 de mii, iar în regiunea de sud – 280 de mii de locuitori.

„Urmează astăzi să avem o discuție cu toți președinții de raioane din Republica Moldova și cu toți primarii orașelor de reședință. Vrem să vedem și opinia lor față de propunerile noastre și urmează să pregătim pachetul legislativ și vom agrea un plan foarte clar de tranziție”, a declarat secretarul general al Guvernului.

Știre în curs de actualizare!

Telegram/MAExplică

Ozerov, convocat la MAE după ce trei drone au survolat ilegal Moldova într-o singură zi, iar două au explodat⚡️⚡️⚡️

Ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, este convocat astăzi, 1 octombrie, la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), după ce trei drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova cu o zi înainte. Două dintre acestea au căzut și au explodat pe teritoriul țării. MAE condamnă incidentele, produse în contextul atacurilor masive ale Rusiei asupra Ucrainei.

„Aceste încălcări amenință direct securitatea cetățenilor Republicii Moldova. MAE cere Federației Ruse să oprească imediat atacurile asupra Ucrainei și orice acțiuni care pun în pericol Republica Moldova”, transmite MAE.

Amintim, pe 30 septembrie, trei drone au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Prima s-a prăbușit și a explodat dimineața, în extravilanul satului Hîrbovăț, raionul Anenii Noi. A doua a intrat în spațiul aerian aproape cinci ore mai târziu și a fost detectată în zona localității Lunga, raionul Dubăsari.

Cea de-a treia dronă a pătruns în spațiul aerian în jurul orei 20:45 și a fost depistată în apropierea traseului Ivancea–Brănești. Aceasta s-ar fi prăbușit după ce ar fi lovit copacii. Potrivit informațiilor preliminare ale Ministerului Apărării, ar fi vorba despre o dronă de tip „Geran”, cu motor turboreactiv.

În contextul survolurilor neautorizate tot mai frecvente, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat pe 30 septembrie, după ședința Guvernului, că autoritățile lucrează atât la îmbunătățirea capacității de detectare, cât și la dotarea armatei cu sisteme pentru doborârea dronelor și rachetelor. Detalii – AICI.

***

Reamintim, începând cu anul 2022, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal în 81 de cazuri, comunica, pe 24 septembrie 2026, Ministerul Apărării. Potrivit instituției, au fost implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală. Detalii AICI. Datele au fost prezentate după ce, în dimineața aceleiași zile, patru obiecte aeriene au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova. Detalii AICI.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova l-a convocat în repetate rânduri pe ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, pentru a-și exprima protestul față de căderea unor drone pe teritoriul țării. Ozerov nu exclude că „unele dintre dronele” care survolează teritoriul Republicii Moldova ar putea fi rusești. Totuși, acesta susține că ținta Rusiei nu este Republica Moldova, ci Ucraina. Detalii AICI.

Recent, Comisia Europeană a conformat pentru TVR Moldova că Uniunea Europeană este pe care să înceapă procedurile de contractare, licitație și achiziție a unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie pentru Republica Moldova. Acesta va fi finanțat prin măsura de asistență în valoare de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Deocamdată nu a fost avansat un termen pentru când ar urma să fie livrat sistemul. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tudor Mardei | NewsMaker

LIVE Cum vor fi reorganizate raioanele? Se vor numi regiuni? Prim-ministrul Vasile Tofan prezintă conceptul

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, prezintă conceptul reorganizării administrației publice locale de nivelul al doilea. Conferința de presă are loc în clădirea Guvernului.

În ajun, premierul declara că a invitat toți primarii și președinții de raioane pentru 1 octombrie, pentru a le prezenta atât lor, cât și societății, viziunea Guvernului privind administrația publică locală de nivelul doi.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

După alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării, față de aproape 900 în prezent – a anunțat, pe 2 septembrie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Buzu a precizat că aceasta este o estimare preliminară și poate suferi modificări, întrucât procesul de amalgamare nu a fost finalizat. Detalii AICI. Înainte de aceasta, pe 31 iulie, Buzu anunța că reforma va ajunge în Parlament în toamnă. Detalii AICI.

Amintim că, potrivit Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2023–2030, elaborată de Cancelaria de Stat, raioanele din Moldova ar putea fi comasate în cinci regiuni sau zece raioane până în 2030.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: