Reprezentantul Rusiei la OSCE acuză Chișinăul de „epurare politică”: „Opriți persecutarea opoziției”

Reprezentantul permanent al Rusiei în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Maksim Buiakevici, a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar desfășura o „epurare a spațiului public de orice formă de disidență” și ar încerca „să elimine din competiția electorală potențialii adversari politici ai guvernării”. Declarațiile au fost făcute pe 24 iulie, în cadrul ședinței Consiliului Permanent al OSCE, dar un comunicat despre eveniment a fost publicat pe pagina Ministerului rus de Externe pe 30 iulie.

Asistăm din nou la încercarea unor țări de a folosi tribuna Consiliului Permanent pentru a spăla imaginea guvernului condus de Maia Sandu și a justifica abuzurile sale, îndreptate în primul rând spre lichidarea oricărei forme de disidență în țară. Scopul pașilor întreprinși de Chișinău este evident – pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare, să curețe câmpul politic de potențialii concurenți”, a declarat oficialul rus.

Buiakevici a invocat cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ai deputaților Marina Tauber și Alexandr Nesterovschi, despre care spune că ar fi victime ale unor „represalii politice”.

Oficialul rus a mai acuzat autoritățile de la Chișinău, că „prin unele reforme, ar concentra puterea în mâinile lor”, făcând referire la proiectul de consolidare a atribuțiilor Consiliului Suprem de Securitate și trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea Preşedinţiei, pe care îl numește „instrument de represiune politică”.

Diplomatul rus a mai acuzat utoritățile de la Chișinău că urmăresc „instituirea un control total asupra spațiului informațional”.

Totodată, Buiakevici a insistat că soluționarea conflictului transnistrean este posibilă doar în formatul de negocieri „5+2”, sugerând că „încercările de a rezolva problemele sistemice din țară prin integrarea în UE sunt sortite eșecului”.

„Declarațiile Chișinăului despre progresele în calea reformelor pentru integrarea europeană par pur și simplu batjocoritoare. Toată lumea știe ce preț a plătit Ucraina pentru aceasta. Promovarea agresivă a intereselor neocoloniale ale capitalelor occidentale în țările pe care încearcă să le fixeze ca „teritorii de linia întâi” în confruntarea cu Rusia duce întotdeauna la consecințe tragice. În cazul Moldovei, acest lucru se suprapune și cu revanșismul istoric al unor state UE. Un „cocktail” periculos.

Suntem nevoiți să cerem din nou Chișinăului să oprească persecutarea politică a opoziției, să se abțină de la acțiuni care încalcă obligațiile în domeniul drepturilor omului și al libertăților democratice. Facem apel la apărătorii guvernului Maia Sandu din rândul statelor membre OSCE să înceteze să acopere sfidarea demonstrativă a normelor și principiilor Organizației noastre”, a mai declarat oficialul rus.

NewsMaker a solicitat comentarii atât de la Guvern, cât și de la Președinție, referitor la aceste acuzații. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că în iunie, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege care oferă Consiliului Suprem de Securitate (CSS) statutul de „organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale”.

Ulterior, în iulie, Legislativul a decis ca Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării să fie reorganizat și transferat în subordinea directă a Președinției. Instituția va purta o nouă denumire – Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

***

Procurorii anticorupție cer 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Aceștia solicită, totodată, anunțarea în căutare a parlamentarei, care a părăsit Republica Moldova acum aproximativ șase luni și nu a mai revenit.

Marina Tauber este cercetată pe cinci capete de acuzate – falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și a partidului politic, acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat, precum și amestecul în înfăptuirea justiției.

Deputata a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Chișinău, cu destinația Istanbul. Plecarea a avut loc chiar înaintea unei ședințe de judecată în dosarul respectiv. De atunci, Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și spune că dosarul în care este învinuită ar fi fost pornit la „comandă politică”.

***

Deputatul neafiliat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare dosarul în care este învinuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Sentința a fost pronunțată pe 19 martie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Instanța l-a recunoscut vinovat pe Alexandr Nesterovschi de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și pregătirea finanțării partidelor politice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Numirea lui von Hebel în Comisia Vetting, din nou în Parlament, în ciuda criticilor. Grosu: „Trebuie să ne mișcăm repede”

Majoritatea parlamentară a inclus pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul de hotărâre pentru desemnarea unor membri în Comisia Vetting. Este vorba despre membrii Herman von Hebel și Bernard Lavigne. Se întâmplă după ce, în ajun, PAS a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61, iar opoziția parlamentară a contestat decizia la Curtea Constituțională. În timpul unor declarații pentru jurnaliști, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că „nu-i nicio viteză” în acest proces.

Înainte de ședința Parlamentului din 6 martie, Grosu a declarat jurnaliștilor că va face uz de dreptul său de a propune plenului includerea în ordinea de zi a proiectului de hotărâre. „Nu-i nicio viteză. Lucrurile și discuțiile despre aceste două candidaturi, dar atacul e la cea dea doua candidatură, deja de două săptămâni se poartă. (…) Asistăm la două tendințe care se bat cap în cap: pe de o parte, majoritate parlamentară care face tot posibilul să accelerăm reforma justiției, și opoziția parlamentară unită care se opune acestui proces de reformă”, a declarat Grosu.

Solicitat să comenteze unele opinii, precum că hotărârea va compromite parcursul european al țării, Grosu a declarat: „N-am văzut un argument care-s pretențiile la candidat. (…) Noi avem un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede. Reforma e întârziată”.

Ce ține de poziția rezervată a deputatului PAS Dinu Plîngău față de von Hebel, exprimată pe 26 februarie, atunci când votul a eșuat, Grosu a declarat: „Eu am vorbit cu domnul Plîngău. Dumnealui are opinia sa. Noi am discutat. Ați văzut, am ajuns la o concluzie. A susținut inițiativa de deblocare, pentru că noi avem un blocaj acum. (…) Am stat și am discutat cu argumente: el a prezentat argumentele dânsului, eu am prezentat argumentele mele și am ajuns, într-un final, la acest rezultat, ceea ce este de apreciat și îi mulțumesc pentru înțelegere”.

Între timp, în debutul ședinței Parlamentului, Grosu a propus, la cererea Comisiei juridice pentru numiri și imunități, suplinirea ordinei de zi, inclusiv cu Proiectul de hotărâre privind desemnarea unor membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice şi financiare a procurorilor. Propunerea a fost susținută de majoritatea parlamentară.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: