Reprezentantul Rusiei la OSCE acuză Chișinăul de „epurare politică”: „Opriți persecutarea opoziției”

Reprezentantul permanent al Rusiei în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Maksim Buiakevici, a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar desfășura o „epurare a spațiului public de orice formă de disidență” și ar încerca „să elimine din competiția electorală potențialii adversari politici ai guvernării”. Declarațiile au fost făcute pe 24 iulie, în cadrul ședinței Consiliului Permanent al OSCE, dar un comunicat despre eveniment a fost publicat pe pagina Ministerului rus de Externe pe 30 iulie.

Asistăm din nou la încercarea unor țări de a folosi tribuna Consiliului Permanent pentru a spăla imaginea guvernului condus de Maia Sandu și a justifica abuzurile sale, îndreptate în primul rând spre lichidarea oricărei forme de disidență în țară. Scopul pașilor întreprinși de Chișinău este evident – pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare, să curețe câmpul politic de potențialii concurenți”, a declarat oficialul rus.

Buiakevici a invocat cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ai deputaților Marina Tauber și Alexandr Nesterovschi, despre care spune că ar fi victime ale unor „represalii politice”.

Oficialul rus a mai acuzat autoritățile de la Chișinău, că „prin unele reforme, ar concentra puterea în mâinile lor”, făcând referire la proiectul de consolidare a atribuțiilor Consiliului Suprem de Securitate și trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea Preşedinţiei, pe care îl numește „instrument de represiune politică”.

Diplomatul rus a mai acuzat utoritățile de la Chișinău că urmăresc „instituirea un control total asupra spațiului informațional”.

Totodată, Buiakevici a insistat că soluționarea conflictului transnistrean este posibilă doar în formatul de negocieri „5+2”, sugerând că „încercările de a rezolva problemele sistemice din țară prin integrarea în UE sunt sortite eșecului”.

„Declarațiile Chișinăului despre progresele în calea reformelor pentru integrarea europeană par pur și simplu batjocoritoare. Toată lumea știe ce preț a plătit Ucraina pentru aceasta. Promovarea agresivă a intereselor neocoloniale ale capitalelor occidentale în țările pe care încearcă să le fixeze ca „teritorii de linia întâi” în confruntarea cu Rusia duce întotdeauna la consecințe tragice. În cazul Moldovei, acest lucru se suprapune și cu revanșismul istoric al unor state UE. Un „cocktail” periculos.

Suntem nevoiți să cerem din nou Chișinăului să oprească persecutarea politică a opoziției, să se abțină de la acțiuni care încalcă obligațiile în domeniul drepturilor omului și al libertăților democratice. Facem apel la apărătorii guvernului Maia Sandu din rândul statelor membre OSCE să înceteze să acopere sfidarea demonstrativă a normelor și principiilor Organizației noastre”, a mai declarat oficialul rus.

NewsMaker a solicitat comentarii atât de la Guvern, cât și de la Președinție, referitor la aceste acuzații. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că în iunie, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege care oferă Consiliului Suprem de Securitate (CSS) statutul de „organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale”.

Ulterior, în iulie, Legislativul a decis ca Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării să fie reorganizat și transferat în subordinea directă a Președinției. Instituția va purta o nouă denumire – Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

***

Procurorii anticorupție cer 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Aceștia solicită, totodată, anunțarea în căutare a parlamentarei, care a părăsit Republica Moldova acum aproximativ șase luni și nu a mai revenit.

Marina Tauber este cercetată pe cinci capete de acuzate – falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și a partidului politic, acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat, precum și amestecul în înfăptuirea justiției.

Deputata a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Chișinău, cu destinația Istanbul. Plecarea a avut loc chiar înaintea unei ședințe de judecată în dosarul respectiv. De atunci, Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și spune că dosarul în care este învinuită ar fi fost pornit la „comandă politică”.

***

Deputatul neafiliat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare dosarul în care este învinuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Sentința a fost pronunțată pe 19 martie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Instanța l-a recunoscut vinovat pe Alexandr Nesterovschi de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și pregătirea finanțării partidelor politice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Prima reacție a Ministerului Justiției, după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560 mii euro

Guvernul de la Chișinău va achita suma de 560 de mii de euro companiei slovene Seksimp Group SRL, după ce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) din 4 iunie va deveni definitivă. Precizările au fost făcute de Ministerul Justiției la solicitarea NewsMaker.

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră. După ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NM.

Ministerul susține că Guvernul a prezentat, în procedura din fața Curții de la Strasbourg, „toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut – de la un miliard de euro la 560.000 de euro – și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”.

Reamintim, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene în 2012, decizie ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale (CC).

În reacție, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia președintei CC Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și ex-deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale. (…) Autoritățile anunță extinderea vettingului către judecătorii de primă instanță. Oare nu ar fi cazul să începem de fapt cu Curtea Constituțională?”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: