Reprezentantul Rusiei la OSCE acuză Chișinăul de „epurare politică”: „Opriți persecutarea opoziției”

Reprezentantul permanent al Rusiei în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Maksim Buiakevici, a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar desfășura o „epurare a spațiului public de orice formă de disidență” și ar încerca „să elimine din competiția electorală potențialii adversari politici ai guvernării”. Declarațiile au fost făcute pe 24 iulie, în cadrul ședinței Consiliului Permanent al OSCE, dar un comunicat despre eveniment a fost publicat pe pagina Ministerului rus de Externe pe 30 iulie.

Asistăm din nou la încercarea unor țări de a folosi tribuna Consiliului Permanent pentru a spăla imaginea guvernului condus de Maia Sandu și a justifica abuzurile sale, îndreptate în primul rând spre lichidarea oricărei forme de disidență în țară. Scopul pașilor întreprinși de Chișinău este evident – pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare, să curețe câmpul politic de potențialii concurenți”, a declarat oficialul rus.

Buiakevici a invocat cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ai deputaților Marina Tauber și Alexandr Nesterovschi, despre care spune că ar fi victime ale unor „represalii politice”.

Oficialul rus a mai acuzat autoritățile de la Chișinău, că „prin unele reforme, ar concentra puterea în mâinile lor”, făcând referire la proiectul de consolidare a atribuțiilor Consiliului Suprem de Securitate și trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea Preşedinţiei, pe care îl numește „instrument de represiune politică”.

Diplomatul rus a mai acuzat utoritățile de la Chișinău că urmăresc „instituirea un control total asupra spațiului informațional”.

Totodată, Buiakevici a insistat că soluționarea conflictului transnistrean este posibilă doar în formatul de negocieri „5+2”, sugerând că „încercările de a rezolva problemele sistemice din țară prin integrarea în UE sunt sortite eșecului”.

„Declarațiile Chișinăului despre progresele în calea reformelor pentru integrarea europeană par pur și simplu batjocoritoare. Toată lumea știe ce preț a plătit Ucraina pentru aceasta. Promovarea agresivă a intereselor neocoloniale ale capitalelor occidentale în țările pe care încearcă să le fixeze ca „teritorii de linia întâi” în confruntarea cu Rusia duce întotdeauna la consecințe tragice. În cazul Moldovei, acest lucru se suprapune și cu revanșismul istoric al unor state UE. Un „cocktail” periculos.

Suntem nevoiți să cerem din nou Chișinăului să oprească persecutarea politică a opoziției, să se abțină de la acțiuni care încalcă obligațiile în domeniul drepturilor omului și al libertăților democratice. Facem apel la apărătorii guvernului Maia Sandu din rândul statelor membre OSCE să înceteze să acopere sfidarea demonstrativă a normelor și principiilor Organizației noastre”, a mai declarat oficialul rus.

NewsMaker a solicitat comentarii atât de la Guvern, cât și de la Președinție, referitor la aceste acuzații. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că în iunie, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege care oferă Consiliului Suprem de Securitate (CSS) statutul de „organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale”.

Ulterior, în iulie, Legislativul a decis ca Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării să fie reorganizat și transferat în subordinea directă a Președinției. Instituția va purta o nouă denumire – Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

***

Procurorii anticorupție cer 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Aceștia solicită, totodată, anunțarea în căutare a parlamentarei, care a părăsit Republica Moldova acum aproximativ șase luni și nu a mai revenit.

Marina Tauber este cercetată pe cinci capete de acuzate – falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și a partidului politic, acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat, precum și amestecul în înfăptuirea justiției.

Deputata a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Chișinău, cu destinația Istanbul. Plecarea a avut loc chiar înaintea unei ședințe de judecată în dosarul respectiv. De atunci, Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și spune că dosarul în care este învinuită ar fi fost pornit la „comandă politică”.

***

Deputatul neafiliat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare dosarul în care este învinuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Sentința a fost pronunțată pe 19 martie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Instanța l-a recunoscut vinovat pe Alexandr Nesterovschi de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și pregătirea finanțării partidelor politice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters: Rusia importă benzină din India pe fondul crizei de carburanți cauzate de atacurile ucrainene

Rusia a început să importe benzină pe cale maritimă din India, în contextul în care încearcă să reducă deficitul de carburanți provocat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Informația a fost raportată de agenția de presă Reuters, care face trimitere la declarațiile a două surse din industrie.

Lipsa combustibilului este resimțită în întreaga Federație Rusă, care se întinde pe 11 fusuri orare, fiind însoțită de raționalizări, cozi lungi la benzinării și creșteri record ale prețurilor la benzină.

Kremlinul a anunțat marți, 30 iunie, că Rusia se află în contact cu mai multe state și discută posibilitatea importului de carburanți la prețuri acceptabile.

Ministerul rus al Energiei și Ministerul indian al Petrolului nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Potrivit unei surse din industrie, cel puțin 60 000 de tone de benzină au fost deja expediate din India către Rusia. O altă sursă a precizat că două petroliere, fiecare cu încărcături de 30 000–40 000 de tone, se află în tranzit.

O a treia sursă a declarat că Rusia ar urma să importe, în total, aproximativ 400 000 de tone de benzină lunar din diverse țări, inclusiv din Belarus, care deja furnizează combustibil către piața rusă.

Consumul de benzină în Rusia depășește 110 000 de tone pe zi în sezonul estival, când cererea este ridicată.
Deocamdată nu este clar ce rafinărie din India va furniza carburanții.

Președintele Vladimir Putin a recunoscut duminică, în cadrul unei reuniuni cu membri ai guvernului și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol au dus la apariția unor lipsuri de combustibil în anumite regiuni, însă a dat asigurări că situația este sub control.

Belarus și-a crescut aproape de trei ori livrările feroviare de benzină către Rusia, ajungând la peste 70.000 de tone în prima jumătate a lunii iunie, comparativ cu perioada similară din mai, potrivit calculelor și surselor Reuters.

Totodată, Parlamentul rus a aprobat săptămâna trecută modificări ale codului fiscal menite să atenueze deficitul de carburanți provocat de atacurile cu drone ucrainene, introducând și subvenții pentru importurile de combustibil, corelate cu costurile și prețurile de livrare din India.

În paralel, importurile de petrol ale Indiei din Rusia au atins un nivel record în iunie, potrivit datelor LSEG și Kpler, rafinăriile indiene majorând achizițiile de țiței rusesc pentru a compensa impactul întreruperilor din alte rute de aprovizionare.

Petrolul rusesc a reprezentat mai mult de jumătate din totalul importurilor de țiței ale Indiei în luna iunie, în creștere față de 36,5% în luna mai, arată datele Kpler.

India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, a importat în iunie aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi din Rusia, potrivit estimărilor preliminare Kpler și LSEG.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: