captură foto

„Republica Moldova are prieteni adevărați”. Principalele declarații ale președinților Sandu, Iohannis, Duda și Zelenski

Cei patru lideri de stat care au participat pe 27 august la festivitățile consacrate Zilei Independenței Republicii Moldova au susținut o conferință de presă comună. Președinta țării Maia Sandu a menționat că succesul Chișinăului depinde în mare măsură de relațiile cu țările vecine, cu partenerii internaționali și cu alte țări. Președintele Poloniei Andrzej Duda a reiterat că este adeptul „politicii ușilor deschise”, liderul de la București Klaus Iohannis a amintit că România este cel mai apropiat partener al Moldovei, iar președintele ucrainean Vladimir Zelenski a vorbit despre recunoașterea perspectivei europene a Moldovei, Ucrainei și Georgiei de către UE.

Maia Sandu a adresat un mesaj de mulțumire pentru liderii celor trei țări care au venit pe 27 august la Chișinău. Șefa statului a remarcat că nu există state independente fără prieteni apropiați și parteneri internaționali de încredere. Președinta țării a accentuat importanța susținerii între țările vecine.

„Aceste prietenii ne oferă oportunități de dezvoltare tuturor, iar sprijinul pe care îl avem de la București, Varșovia, Kiev sau Chișinău ne deschide tuturor noi piețe de desfacere, ne mărește capacitatea de export, ne aduce investiții străine și ne ajută la crearea locurilor de muncă. Ca țară independentă, este important să fim și noi prezenți în sprijinul partenerilor noștri”, a menționat Sandu.

Maia Sandu a mai spus că Moldova își va aduce aportul la stabilitatea, securitatea și prosperitatea regională: „Republica Moldova are prieteni adevărați și parteneri regionali de încredere. Republica Moldova își dorește o implicare mai activă la nivel regional și global”.

Președintele Klaus Iohannis a amintit că România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova în 1991. Acesta a dat asigurări că Bucureștiul rămâne principalul partener al Chișinăului și susține dezvoltarea, modernizarea și integrarea europeană a Moldovei: „Mă aflu la Chișinău pentru a reconfirma angajamentul ferm și amplu al României în sprijinul proceselor de reformă și integrare europeană asumată de autoritățile din Republica Moldova”.

Președintele Poloniei Andrzej Duda a menționat că Moldova și Ucraina sunt cele mai apropiate țări de UE și parteneri regionali. „Suntem adepții politicii ușilor deschise în UE, ai primirii următoarelor țări”, a menționat Duda.

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a vorbit despre importanța securității regionale. Acesta a mulțumit partenerilor pentru participarea la Platforma Crimeea și a menționat că atât Moldova, cât și Ucraina se confruntă cu provocări comune.

„Țările noastre marchează 30 de ani de independență în condiții deloc ușoare, care ne tot încearcă rezistența. În acest sens, le doresc cetățenilor rezistență și putere. (…) În 19 iulie, președinții Moldovei, Ucrainei și Georgiei au lansat proiectul Trio Asociat, care vizează apropierea statelor noastre de UE. Ne așteptăm la sprijinul acestei inițiative de către Polonia, România și alte state-membre ale UE. Următorul pas ar trebui să devină recunoașterea perspectivei europene a țărilor din Trio Asociat”, a menționat Zelenski.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: