Andrei Mardari / NewsMaker

Republica Moldova va găzdui în 2023 încă un summit: „Este important ca statele membre ale UE să înțeleagă cum progresăm”

Țara noastră va găzdui în 2023 încă un summit. Este vorba despre summit-ul Euronest. Un anunț în acest sens a fost făcut de secretarul de stat al Cancelariei de Stat Adrian Băluțel. 

„Republica Moldova va găzdui summit-ul Euronest, ceea ce înseamnă parlamentari din Parlamentul european și Ucraina, Georgia și Moldova. Acesta va fi un forum și o platformă ca să promovăm realizările noastre în relația cu UE și să creștem înțelegerea în special a partenerilor europeni în ceea ce facem noi. Evident, evenimentul mare al anului este pe 1 iunie și este summit-ul Comunității Politice Europene, este un format mai larg decât Uniunea Europeană, el va întruni 47 de șefi de state în Republica Moldova”, a comunicat Băluțel, la Radio Moldova.

„Pentru noi este extrem de important ca statele membre ale UE să înțeleagă ce face Republica Moldova și cum progresează, pentru aceasta este nevoie de o comunicare directă”, a conchis Băluțel.

***

Recent, Președinția Republicii Moldova a confirmat că cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene va avea loc pe 1 iunie 2023, la Chișinău. O invitație oficială în acest sens a fost semnată de președinta Maia Sandu și președintele Consiliului European Charles Michel și a fost expediată șefilor de stat și de guvern ale țărilor participante.

La eveniment sunt așteptați 47 de președinți și șefi de guverne, precum și conducătorii Uniunii Europene. Liderii întruniți la Chișinău vor pune în discuție eforturile comune pentru pace, în contextul războiului din Ucraina și al crizelor conexe, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Andrei Mardari

Reforme dificile, mize mari, Șor, Găgăuzia și Transnistria: testele politice ale Moldovei în 2026 (ANALIZĂ)

După trei ani de alegeri aproape neîntrerupte, Republica Moldova intră într-un an rar pentru ea, fără campanii electorale naționale. În 2026, politicienii beneficiază de o pauză – și, odată cu ea, de șansa promovării unor reforme nepopulare, a resetării strategiilor și a încercării de a recâștiga încrederea alegătorilor. NewsMaker explică ce perspective se conturează pentru politica moldovenească în 2026 și de ce „anul de respiro” ar putea deveni unul decisiv.

Un an de respiro

În ultimii trei ani, Republica Moldova a trăit într-o cursă electorală aproape continuă, marcată de un stres politic constant: alegeri locale în 2023, prezidențiale în 2024 și parlamentare în 2025. În anul care urmează va exista o pauză în ceea ce privește alegerile naționale. În aceste condiții, pentru actorii politici se deschide o „fereastră de oportunitate”.

„Fără campanii electorale naționale, ei au timp pentru a-și reevalua greșelile din trecut și pentru a elabora strategii de viitor”, consideră doctorul în științe politice Angela Colațchi. Acest lucru este deosebit de important, potrivit ei, pentru partidele de opoziție, care vor putea să se ocupe de consolidarea pozițiilor lor.

Analistul politic Mihai Isac consideră că partidele politice — atât cele din opoziție, cât și cel aflat la guvernare — ar trebui, în noul an, să se concentreze pe recâștigarea încrederii alegătorilor, ceea ce presupune obținerea unor rezultate concrete și măsurabile. În opinia sa, partidul de guvernare s-ar putea axa anul viitor pe economie, servicii publice, justiție și sectorul energetic, în timp ce partidele de opoziție ar putea face tranziția de la simpla critică la formularea unor propuneri constructive. „Dacă politicienii vor pierde anul 2026 pe conflicte simbolice, atunci în anii 2027–2029 țara va intra într-o perioadă preelectorală cu aceeași neîncredere și aceleași vulnerabilități”, consideră Isac.

Merită menționat că instituțiile statului din Republica Moldova se bucură, în mod tradițional, de un nivel scăzut de încredere. Potrivit unui sondaj iData realizat în luna decembrie, doar 13,1% dintre respondenți au declarat că au „foarte multă încredere” în Parlament, iar 12,8% — în Guvern. Situația este ceva mai bună în cazul primăriilor, în care 34% dintre respondenți declară că au „foarte multă încredere”. În fruntea clasamentului încrederii se menține, în continuare, biserica, care se bucură de „foarte multă încredere” din partea a 47% dintre respondenți.

Potrivit experților, anul viitor partidele politice se vor concentra și pe dezvoltarea structurilor locale, întrucât, în marele ciclu electoral din 2027–2029, primele vor fi alegerile locale generale. O atenție deosebită va fi acordată municipiului Chișinău. Primarul Ion Ceban își încheie cel de-al doilea mandat. Deocamdată, nu există un favorit clar pentru funcția de primar al capitalei.

Potrivit lui Mihai Isac, apariția unor concurenți puternici va depinde de capacitatea „taberei anti-Ceban” de a evita fragmentarea. „Dacă opoziția va intra în anul 2027 fără un candidat puternic și fără o echipă locală solidă, Ceban va rămâne favorit prin inerția funcției pe care o deține”, consideră Isac. La rândul său, Colațchi consideră că opoziția din Chișinău își va prezenta candidații spre finalul anului 2026: „Loviturile dificile sunt, de regulă, păstrate pentru sfârșitul anului”.

Captură video

Ceban, consideră experții, se va concentra pe proiecte urbane și, cu o probabilitate mai mare, va evita temele geopolitice, pentru a nu-și restrânge electoratul.

Un an al reformelor dificile

În 2026, pe fondul absenței alegerilor naționale, partidul de guvernare PAS va putea promova reforme nepopulare fără un impact major asupra ratingului său. În prezent, PAS rămâne formațiunea cu cel mai ridicat nivel de susținere. Potrivit unui sondaj iData, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 46,9% dintre respondenții deciși ar fi dispuși să voteze pentru PAS.

„Prioritatea guvernării este să folosească acest an pentru adoptarea unor decizii dificile, care sunt greu de luat în timpul campaniilor electorale: reforme instituționale, curățarea sistemului de justiție, creșterea eficienței administrației, investiții în infrastructură și securitate energetică, precum și măsuri sociale menite să reducă nivelul de frustrare”, a declarat Isac.

Unul dintre exemplele de reforme dificile este reforma administrativ-teritorială, care are drept scop reducerea numărului de primării și desființarea consiliilor raionale în forma lor actuală. Încă din 2024, autoritățile au inițiat procesul de comasare voluntară a localităților, pentru a consolida unitățile administrative și a diminua numărul de primării. Potrivit reformei propuse, țara ar urma să fie împărțită în cinci regiuni sau zece raioane. Cu toate acestea, satele nu se grăbesc să se unească, iar harta interactivă arată că doar două localități comasate se află în etapa finală a procesului.

Autoritățile sunt, totuși, hotărâte să finalizeze reforma administrativ-teritorială până la alegerile locale din 2027, lucru confirmat, printre alții, și de președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În ansamblu, în următorii ani sunt așteptate numeroase reforme, având în vedere că autoritățile își propun să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și să adere la UE în 2030. În 2025, Republica Moldova a încheiat procesul de screening bilateral și se află în prezent în pragul deschiderii clusterelor de negociere. Acest lucru sugerează că calendarul reformelor va deveni mai clar, iar modul în care autoritățile vor implementa aceste reforme va influența direct starea de spirit a societății.

„Dacă nivelul de trai se va stabiliza, sectorul energetic va fi gestionabil, iar reforma justiției va produce rezultate vizibile, ideea proeuropeană se va consolida în conștiința publică. Dacă însă reformele vor fi dureroase și lipsite de rezultate, euroscepticismul va deveni o stare firească în societate”, consideră Mihai Isac.

Angela Colațchi a precizat, la rândul său, că ritmul aderării la UE generează anumite așteptări în societate, iar așteptările ridicate implică riscuri de dezamăgire. „Acest lucru nu se va întâmpla dacă locuitorii Republicii Moldova vor începe să resimtă integrarea europeană la nivelul buzunarului și al frigiderului. Depinde mult și de modul în care autoritățile vor gestiona crizele. Politicienii competenți pot transforma managementul crizelor într-un avantaj”, a adăugat Colațchi.

Anul Găgăuziei și al Transnistriei

Găgăuzia

Alegeri naționale nu vor avea loc în 2026, așa cum s-a menționat deja, însă anul va fi marcat de câteva campanii electorale dificile în Găgăuzia și regiunea transnistreană. Pentru 22 martie sunt programate alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Există o probabilitate ridicată ca, pe parcursul anului viitor, să aibă loc și alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. În același timp, tensiunile care s-au intensificat în ultimii ani între Comrat și Chișinău nu au putut fi, deocamdată, aplanate. Spre finalul anului 2025, fostul președinte al APG, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu și dat în urmărire. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, acesta s-ar fi refugiat în Transnistria.

O pedeapsă cu închisoarea a primit și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la 7,5 ani de detenție pentru finanțarea ilegală a unui partid. Dacă sentința va fi confirmată de Curtea de Apel (CA), aceasta va constitui temei pentru revocarea sa din funcție și organizarea alegerilor anticipate pentru bașcan în Găgăuzia. Organizarea acestora în aceeași zi cu alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei este puțin probabilă, întrucât data scrutinului pentru funcția de bașcan poate fi stabilită cel târziu până la 21 ianuarie 2026. Totuși, și acest scenariu rămâne incert: „dosarul Guțul” se află în prezent în pauză, deoarece unul dintre judecătorii Curții de Apel nu a trecut procedura de vetting, fiind necesară desemnarea unui nou complet de judecată. În aceste condiții, există o probabilitate ridicată ca, în anul următor, Găgăuzia să se confrunte cu două campanii electorale.

Tudor Mardei / NewsMaker

Potrivit lui Mihai Isac, la alegerile din Găgăuzia principala sarcină a Chișinăului va fi gestionarea calmă a procesului electoral: „În anul de «respiro», modul în care va fi administrată situația din Găgăuzia poate da tonul la nivel național pentru anul 2027. Partidul Socialiștilor (PSRM) a anunțat deja intenția de a câștiga alegerile în autonomia găgăuză. Influența [politicianului fugar, care se ascunde la Moscova] Ilan Șor este, în prezent, greu de evaluat, însă rămâne una semnificativă”.

Angela Colațchi consideră că, la alegerile care urmează în autonomie, am putea vedea o implicare mai activă a partidelor de la nivel național, inclusiv a celor proeuropene și a partidului de guvernare. În general, alegerile din Găgăuzia vor deveni o „repetiție” pentru actorii politici înaintea alegerilor naționale.

Transnistria

La sfârșitul anului 2025, pe 13 decembrie, vor avea loc alegerile pentru funcția de președinte al nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene (RMN). Actualul lider al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, nu mai poate participa la scrutin, întrucât își încheie cel de-al doilea mandat. Tot la finalul anului 2025, în Transnistria au avut loc alegeri pentru Sovietul Suprem (parlamentul local), care au consolidat puterea în regiune a holdingului local „Sheriff”, al cărui exponent este și Krasnoselski.

Potrivit lui Mihai Isac, desfășurarea alegerilor în stânga Nistrului este asociată cu anumite riscuri, întrucât Moscova poate utiliza pârghii de presiune în domeniul energetic și economic: „Chișinăul va trebui să combine fermitatea (principiul nerecunoașterii) cu pragmatismul — gestionarea problemelor cotidiene ale oamenilor și menținerea canalelor tehnice de interacțiune”.

Anul fără Șor

Pe lângă alegerile din Găgăuzia și regiunea transnistreană, o atenție deosebită merită și scrutinul din Orhei și Taraclia, unde primarii și-au anunțat recent demisia. Anume la Orhei și-a început parcursul politic omul de afaceri Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului” și care se ascunde la Moscova. În 2015, acesta a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Orheiului, iar de atunci orașul a fost condus de persoane apropiate lui. La Taraclia, candidatul partidului „Șor”, declarat între timp neconstituțional, a câștigat alegerile în 2019, iar în 2023 a fost reales pentru un al doilea mandat.

La sfârșitul anului 2025, Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din Republica Moldova și își retrage sprijinul pentru primari. După aceasta, primarii municipiilor Orhei și Taraclia, Tatiana Cociu și Veaceslav Lupov, și-au depus demisia. Noile alegeri în aceste orașe sunt programate pentru 17 mai 2026.

Angela Colațchi nu exclude posibilitatea ca, la alegerile din Orhei, să câștige un candidat al PAS. La ultimele alegeri parlamentare, PAS s-a clasat pe primul loc în raionul Orhei. În Taraclia, situația este diferită: acolo, primul loc a fost ocupat de Blocul Patriotic de opoziție. Totodată, nu este exclus ca, în viitoarele campanii electorale, să apară din nou candidați asociați cu Șor. „Șor, ca persoană, poate că a plecat, dar ca fenomen a rămas”, a concluzionat Colațchi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: