Facebook/Maia Sandu

Republica Moldova va primi asistență de €385,1 mln de la partenerii externi. Cele nouă acorduri semnate la Chișinău

Republica Moldova a semnat nouă acorduri de finanțare cu mai multe state și instituții internaționale, care au drept scop implementarea proiectelor care să accelereze dezvoltarea țării. Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că acordurile au o valoare totală de 385,1 milioane de euro, dintre care 80 de milioane de euro reprezintă granturi, iar 305,1 milioane euro – împrumuturi în condiții avantajoase. Documentele au fost semnate în marja Conferinței Ministeriale a Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova, care s-a desfășurat pe 17 septembrie, la Chișinău.

Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Canadei au semnat un acord de împrumut în condiții preferențiale în valoare de 120 de milioane de dolari canadieni (circa 79 milioane de euro). Finanțarea va sprijini familiile vulnerabile, integrarea refugiaților ucraineni, va promova creșterea economică durabilă și va contribui la tranziția către o energie verde.

Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii au convenit asupra unui amendament în valoare de 12 milioane de dolari americani (circa 10,7 milioane de euro) la acordul de asistență pentru întărirea instituțiilor democratice. Noul sprijin va contribui la îmbunătățirea calității serviciilor publice, creșterea transparenței instituțiilor statului, va promova independența mass-mediei și va încuraja o implicare mai activă a cetățenilor în procesul decizional.

Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii au semnat un nou amendament la Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare în valoare de peste 26 de milioane de dolari (circa 23 milioane de euro). Noua finanțare va sprijini dezvoltarea comerțului, îmbunătățirea climatului investițional, creșterea exporturilor și consolidarea securității energetice prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și consolidarea infrastructurii energetice naționale.

Guvernul Republicii Moldova și Agenția Franceză pentru Dezvoltare au semnat un acord în valoare de 25 de milioane de euro, destinat finanțării bugetului de stat pentru impulsionarea tranziției la energia verde. Acordul va sprijini reformele în domeniul energetic, creșterea eficienței energetice, extinderea utilizării energiei regenerabile, protecția consumatorilor și protejarea mediului.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare au semnat un Memorandum de Înțelegere în valoare de 8 milioane de franci elvețieni (echivalentul a 8,5 milioane de euro) pentru promovarea unor proiecte comunitare de susținere a egalității de șanse între femei și bărbați, dar și a participării active a femeilor în procesul decizional.

Ministerul Energiei, Centrul Național pentru Energie Durabilă, Ministerul de Externe al Germaniei, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Uniunea Europeană și Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei au încheiat o înțelegere multilaterală, semnând o Intenție de Cooperare în domeniul eficienţei energetice în sectorul rezidenţial din Moldova. Valoarea totală a sprijinului financiar al partenerilor este de peste 20 de milioane de euro.

Guvernul Republicii Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat un acord prin care Fondul E5P (Fondul Regional al Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est) oferă un grant de peste 4,3 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor. Proiectul, aflat deja în derulare, vizează îmbunătățirea infrastructurii de colectare, transfer și tratare a deșeurilor în orașele Cahul, Cantemir, Taraclia, Comrat, Vulcănești și Ceadîr-Lunga. Odată cu finalizarea proiectului, la Cahul va fi construită o stație de sortare și compostare a deșeurilor, iar în celelalte orașe stații de transfer al deșeurilor.

Cu Banca Europeană de Investiții (BEI) a fost semnat un acord de asistență nerambursabilă, prin care țării noastre i se va oferi un grant al Uniunii Europene de 12 milioane de euro în cadrul proiectului de reabilitare a unei porțiuni de 128 km de cale ferată pe tronsonul Vălcineț – Ungheni – Chișinău – Căinari.

Iar prin încă un acord semnat cu Banca Europeană de Investiții, Republica Moldova va beneficia de un împrumut în condiții avantajoase în valoare de 200 de milioane de euro pentru plantarea și reabilitarea a peste 63 000 de hectare de terenuri și păduri degradate, în următorii 4 ani. Acest sprijin va permite îndeplinirea a 44% din obiectivele Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor. Finanțarea va acoperi, de asemenea, investițiile necesare în infrastructură și echipamente pentru gestionarea durabilă a pădurilor, va crea noi locuri de muncă în domeniul silviculturii în zonele rurale și va încuraja încadrarea tinerilor specialiști în profesie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Directorul SIS neagă că Guțul ar fi fost discutată în negocierile cu FSB: „Nu a fost propusă nici de noi, nici de ei”

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, nu a fost inclusă în negocierile pentru schimbul de deținuți dintre Moldova și Rusia. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteață, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV, în ediția din 30 aprilie.

„Guțul nu a fost pe masa de negociere. Nu a fost propusă de noi și nici de ei. Deci Guțul nu era un nume pe masa de negociere cu ei”, a declarat Musteață.

Directorul SIS a precizat că negocierile cu FSB-ul rus au început din vara anului 2025, prin canale discrete de comunicare între servicii, după ce Rusia a înaintat învinuiri oficiale celor doi ofițeri moldoveni capturați la Moscova în aprilie 2025.

„Noi am început discuțiile respective cu FSB-ul, prin anumite canale de comunicare, încă din vara anului trecut. Un proces destul de lung, complicat, cu foarte multe detalii, care a culminat cu procesul de schimb care l-am avut câteva zile în urmă”, a explicat Musteață.

Întrebat dacă Rusia ar putea reține cetățeni moldoveni pentru a-i folosi ulterior ca monedă de schimb, directorul SIS a reiterat avertismentul autorităților privind călătoriile în Federația Rusă.

„Ministerul de Externe nu odată a dat alerte de călătorie în Federația Rusă. Recomandăm tuturor cetățenilor să consulte site-ul Ministerului de Externe și cel mai bine să se rețină de la deplasări în Federația Rusă”, a spus Musteață.

Directorul SIS a mai adăugat că trădarea are consecințe grave nu doar pentru securitatea națională, ci și pentru cetățenii obișnuiți.

„Trădarea uneori poate costa și viața și sănătatea unor cetățeni ai noștri. Atunci când se întâmplă, are un efect foarte mare asupra securității naționale, asupra întregii Republici Moldova și a cetățenilor săi. De aceea noi depunem un efort considerabil pentru a identifica trădători, a-i documenta și ulterior a-i pedepsi”, a declarat Musteață.

Cei doi ofițeri SIS au fost capturați de FSB în aprilie 2025, în timpul unei misiuni secrete în Rusia. Directorul Musteață a confirmat că aceștia participau la o misiune secretă în momentul reținerii, fără a oferi detalii despre natura acesteia.

SIS a inițiat imediat o anchetă internă pentru a stabili de ce misiunea a eșuat. Musteață a precizat că ancheta este finalizată în proporție de 99%, urmând să fie încheiată după audierea celor doi ofițeri reveniți în țară.

Întrebat dacă este luată în calcul o posibilă trădare din interiorul instituției, directorul SIS a precizat că ancheta va clarifica toate circumstanțele, după care instituția va decide dacă va sesiza Procuratura.

Cei doi ofițeri au revenit în Moldova pe 28 aprilie, în urma unui schimb multilateral de deținuți la frontiera belaruso-polonă, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus, după formula „cinci la cinci”. În schimbul celor doi ofițeri, Moldova i-a predat Rusiei pe fostul director adjunct SIS, Alexandru Balan, condamnat pentru trădare de patrie, și pe Nina Popova, cetățeană rusă.

Musteață a subliniat că cei doi ofițeri rămân în continuare în serviciu și reprezintă un exemplu pentru instituție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: