imagine simbol

Reuters: Rusia a plătit preoți din Moldova pentru a influența alegerile parlamentare

Rusia a finanțat pelerinaje la Moscova pentru zeci de preoți ortodocși din Republica Moldova și le-a oferit carduri bancare cu sute de dolari. În schimb, clericii au fost îndrumați să deschidă canale pe Telegram, prin care să transmită mesaje anti-UE și să influențeze alegătorii înaintea alegerilor din Republica Moldova, arată o investigație Reuters.

Potrivit mărturiilor unor preoți din Moldova, care au participat la pelerinaje în Rusia, dar și a imaginilor video și online analizate de jurnaliștii Reuters, sute de preoți și mireni din Republica Moldova au participat la excursii finanțate integral între iunie și octombrie 2024. La întoarcere, mulți au primit carduri emise de banca rusă Promsvyazbank, aflată sub sancțiuni internaționale, pe care au fost transferate sume de până la 1.200 de dolari – dublul venitului mediu lunar din țară.

În schimb, preoții erau obligați să creeze canale pe rețele sociale prin care să avertizeze enoriașii asupra „pericolelor integrării europene”. Aceste platforme urmau să fie folosite pentru a lansa mesaje critice la adresa guvernării și, totodată, pentru a promova „valorile tradiționale” în opoziție cu ceea ce era prezentat drept „Europa gay”. Analiza Reuters arată că aproape 90 de astfel de canale au fost lansate în ultimul an pe Telegram. Multe dintre ele redistribuie masiv conținut de pe canalul „Sare și Lumină”, care în ajunul alegerilor parlamentare și-a intensificat activitatea.

„Cea mai imorală trăsătură a amestecului electoral rusesc în alegerile din Republica Moldova este folosirea celei mai de încredere instituții: Biserica”, a declarat Stanislav Secrieru, consilier pentru securitate națională al președintei Maia Sandu.

„Rusia recrutează și instruiește preoții în timpul așa-numitelor pelerinaje all-inclusive, pentru a transforma religia într-o armă. După ce se întorc, preoții revin în Moldova și își folosesc influența pentru a semăna neîncredere”, a mai declarat el.

De cealaltă parte, arhiepiscopul Marchel – sancționat pentru implicarea în alegeri, contrar legii –  a negat orice implicare politică. Potrivit lui, pelerinajele au fost „simple vizite la locuri sfinte”, iar cardurile bancare au fost oferite preoților pentru ca aceștia să-și poată cumpăra obiecte religioase din Rusia. „Europei culturale, creștine, îi spun da. Europei gay, îi spun nu”, a declarat Marchel pentru Reuters.

Țintirea Bisericii Ortodoxe din Moldova este descrisă ca parte a unui „război din umbră” purtat de Kremlin pentru a influența alegerile de duminică. Potrivit Reuters, care face referire la guvernul de la Chișinău, dar și diplomați și experți occidentali, acest plan include campanii de dezinformare cu mesaje anti-occidentale, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice și sprijin clandestin pentru politicieni pro-Moscova. Rusia a respins acuzațiile drept „nefondate”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: