Rezultatele financiare ale Victoriabank la finele primului trimestru din 2023

P.
| 15 iunie, 2023
14:00

Promo

Victoriabank a început acest an în forță. Primul trimestru din 2023 a fost profitabil pentru companie, dar și o perioadă în care clienții noștri au fost răsfățați din plin cu diverse oferte și produse noi, tarife competitive și condiții avantajoase de deservire.

În lunile ianuarie-martie 2023, Victoriabank a înregistrat evoluții importante la capitolul total active, depozite și credite.

Activele au crescut în doar trei luni până la 23,751 milioane lei sau cu 29.1%. Cota de piață a băncii a constituit 17.2% din totalul din sector bancar. Datorită acestui rezultat, Victoriabank s-a poziționat pe locul 3 în sectorul bancar. Pe partea de active, evoluția fost a condiționată, în principal, de majorarea portofoliului de titluri de datorie, solduri la BNM și creditele clienților.

Portofoliul de depozite, clienți persoane fizice și juridice, a însumat 18,642 milioane lei, fiind cu 36.7% mai mare comparativ cu finele anului precedent. Au crescut atât depozitele persoanelor juridice, cât și cele ale persoanelor fizice, impactul fiind condiționat preponderent de evoluția soldului pe conturile curente ale persoanelor juridice. Cota de piață a Victoriabank la depozitele clienților (persoane fizice și juridice) a înregistrat 18.7%. Astfel, după mărimea portofoliului, banca se plasează pe locul 3 pe piață.

Portofoliul de credite, clienți persoane fizice și juridice (principal), la data de 31 martie 2023 constituia peste 5,693 milioane lei, înregistrând o creștere de 58.9 milioane lei față de începutul anului. Creșterea a fost asigurată datorită evoluției creditelor oferite persoanelor juridice.

Profitul net al Victoriabank în 3 luni 2023 a înregistrat peste 239 milioane lei, mai mult cu 87.7 milioane lei decât în perioada similară a anului precedent.

Rentabilitatea capitalului (ROE) a înregistrat 23.8% și rentabilitatea activelor (ROA) a constituit 4.5%.
Și pentru clienți această perioadă a fost de bun augur. Recent le-am oferit posibilitatea de a activa cardul bancar direct din aplicația mobilă VB24, fără a merge fizic la bancomat, astfel, având acces instant la serviciile noastre digitale. Produsele de succes, ofertele permanente de servicii noi și promoțiile desfășurate au asigurat creșterea numărului de clienți activi și a volumelor de activitate. Promoțiile noastre în derulare sunt prezentate și pe pagina web.

Ne bucurăm că tot mai mulți oameni apreciază timpul, confortul și siguranța, optând pentru oferta noastră digitală extinsă. De exemplu, pe parcursul trimestrului I din anul curent, 70% din numărul total al depozitelor deschise de clienții Victoriabank au fost accesate on-line.

Noutățile digitale disponibile și cele lansate recent asigură comoditate și mai multe avantaje clienților. Aplicația noastră modernă, intuitivă și prietenoasă te ajută să beneficiezi de servicii financiare și să ai mereu legătura cu banca: deschidere conturi curente, emitere carduri noi, efectuare plăți și transferuri, deschidere depozite în termen, achitări de servicii publice etc.

Poți beneficia de un credit fără a fi necesar să te apropii la sediul Victoriabank. Poți să devii clientul nostru prin platforma de digital onboarding fără să vii la bancă.

Potrivit informațiilor de la finalul lunii martie 2023, rețeaua de deservire a Victoriabank cuprindea 30 de sucursale, 42 de agenții, 213 bancomate și peste 7 600 de POS-terminale.

Mai multe informații detaliate sunt pe pagina web a băncii.

Rezultatele, Victoriabank

Știri similare

Promo

Doi noi membri în Consiliul de Administrație al Victoriabank

Promo

Microinvest semnează un nou acord de finanțare în sumă de 15 milioane EUR cu BSTDB, pentru extinderea finanțării IMM-urilor și investițiilor verzi în Moldova

Politică

Acordul de cooperare tehnico-militar încheiat cu Ucraina: Nosatîi respinge criticile socialiștilor și explică ce prevede

Ana-Maria Dolghii
| 28 octombrie, 2026
13:33

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins criticile Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) privind acordul de cooperare tehnico-militară încheiat cu Ucraina. Oficialul a subliniat că documentul nu prevede acordarea de asistență militară directă, ci urmărește, în primul rând, protejarea populației și a spațiului aerian al țării. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă, după ședința Guvernului din 28 octombrie.

„Este de natura opoziției să fie împotriva la tot ce se face bine pentru Republica Moldova, pentru a promova agenda Federației Ruse și pentru a dori ca Republica Moldova să fie un stat neputincios să facă față cerințelor de securitate, în interesul cetățenilor”, a declarat Anatolie Nosatîi.

El a precizat că Ministerul Apărării are încheiate peste 120 de tratate cu caracter militar cu diferite state partenere. Acestea vizează mai multe domenii, inclusiv cooperarea tehnico-materială, instruirea militarilor, consolidarea capacităților logistice, medicina militară și securitatea cibernetică.

Potrivit lui Nosatîi, cooperarea tehnico-militară este prevăzută în acordurile-cadru încheiate cu statele partenere, iar unele țări solicită acorduri suplimentare, care stabilesc mai detaliat condițiile colaborării. El a menționat că Republica Moldova are astfel de acorduri în vigoare cu Belarus, aprobat în 1995, Federația Rusă, aprobat în 1997, și Turcia, din anul 2000.

În ceea ce privește relațiile cu Ucraina, ministrul a precizat că Republica Moldova are 11 acorduri bilaterale de cooperare aprobate și ratificate, pe lângă acordul de bază, aprobat în 1993.

Potrivit oficialului, noul acord prevede colaborarea în domeniul logisticii și al sistemelor de comunicații, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, precum și transferul de cunoștințe și tehnologii. Documentul mai vizează proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, consolidarea capacităților de apărare cibernetică și dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere a spațiului aerian.

„Așadar, acțiunile realizate în contextul implementării respectivului acord nu vor putea fi interpretate ca acordare asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat. (…) Scopul parteneriatului este exclusiv protejarea populației și a spațiului aerian de drone rusești și alte pericole și amenințări la securitatea națională”, a declarat Anatolie Nosatîi.

El a subliniat că documentul va fi transmis Ministerului Afacerilor Externe, după care Ministerul Apărării va iniția procedura de ratificare în Parlament. Ulterior, textul integral al documentului va fi publicat pe site-ul oficial al Parlamentului.

Amintim că, pe 26 octombrie, la Kiev, Republica Moldova și Ucraina au încheiat un acord de cooperare tehnico-militară. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan în Ucraina.

Pe 27 octombrie, PSRM a emis o declarație în care a criticat documentul semnat în capitala ucraineană. Formațiunea a declarat că acordul ar submina statutul de neutralitate al țării și ar putea implica Republica Moldova în războiul dintre Ucraina și Rusia, declanșat de Moscova în 2022. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a făcut apel la socialiști să renunțe la „retorica războinică”.

Anatolie Nosatîi, top

Știri similare

Politică

Hotel sau clădire de birouri în locul Penitenciarului nr. 13? Tofan: „Orice a fi. Pâmântul acesta trebuie valorificat”

Mihaela Conovali
| 28 octombrie, 2026
12:56

Premierul Vasile Tofan susține că terenul ocupat de Penitenciarul nr. 13 trebuie valorificat „pentru lucruri care să aducă bani statului”. „Să fie un hotel acolo, clădire de birouri, orice a fi, dar să nu stea chiar criminalii din țara asta acolo, în cel mai luxos loc”, a declarat Tofan, la ședința Guvernului din 28 octombrie. Potrivit lui Tofan, penitenciarul trebuie mutat în afara orașului, iar terenul Penitenciarului nr. 13 să fie vândut. În acest context, premierul i-a cerut ministrului Justiției să accelereze proiectul de construcție a noului penitenciar, care, potrivit planurilor prezentate anterior de autorități, urmează să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Discuțiile pe acest subiect au început după ce Guvernul a aprobat un proiect.

Proiectul aprobat de Guvern vizează inițierea negocierilor și aprobarea semnării Amendamentului nr. 3 la Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău. „Modificarea acordului este necesară ca urmare a încetării colaborării Ministerului Justiției cu Oficiul Națiunilor Unite pentru servicii de proiect. Amendamentul are un caracter tehnic și vizează doar actualizarea mecanismului de implementare a proiectului, acesta nu modifică valoarea împrumutului, nici obiectivele investiției. (…) De la 1 ianuarie 2027, atribuțiile unității de implementare a proiectului vor fi preluate de Oficiul pentru implementarea proiectelor strategice de infrastructură națională”, a precizat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

Premierul a menționat că proiectul este important.

„Deci, noi încercăm să facem penitenciarul acesta de foarte mulți ani, din 2013. În primul rând, deținuții trebuie totuși, chiar dacă sunt criminali, să aibă condiții cât de cât umane. (…) La moment, condițiile nu întodeauna sunt la nivelul care trebuie să fie. Doi, noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului: pe cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuții. Cu tot respectul, poate să stea și la Băcioi undeva sau în afară, sau unde vrem noi să-l construim. Și pâmântul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului: să fie un hotel acolo, clădire de birouri, orice a fi, dar să nu stea chiar criminalii din țara asta acolo, în cel mai luxos loc, unde costă nici nu vreau să mă gândesc cât – 50 de mii de euro, 100 de mii de euro arul”, a spus Tofan.

Potrivit lui Tofan, „noi trebuie să mutăm penitenciarul în afara orașului și pământul acesta actual, penitenciarul actual, să fie vândut, să încasăm bani mari la stat”. „Avem cu siguranță investiții mari de făcut. (…) Domnul Cojuhari, vă rog frumos, să accelerăm cu penitenciarul, pentru că e timpul deja”, a conchis Tofan.

***

Amintim că, în 2011, Guvernul a inițiat negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea unui proiect de construcție a unui penitenciar care să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. În urma negocierilor, în iunie 2013, Consiliul de Administrare al Băncii a aprobat proiectul. Ulterior, a fost ratificat Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului. Detalii AICI.

În 2024, Ministerul Justiției anunța că noua închisoare, care ar urma să înlocuiască vechiul penitenciar nr.13, va fi construită în sectorul Ciocana al capitalei și va fi dată în exploatare în 2028. Detalii AICI. La câteva luni distanță, Ministerul Justiției a declarat că noul penitenciar ar urma să fie dat în exploatare deja până la sfârșitul anului 2027. În ceea ce privește vechiul penitenciar nr.13, Ministerul declara că acesta ar putea fi păstrat ca muzeu sau „va fi nimicit”. Detalii AICI. În ianuarie 2026, Ministerul Justiției anunța un nou termen pentru finalizarea construcției penitenciarului: sfârșitul anului 2027, iar darea în exploatare – în 2029. Detalii AICI.

penitenciarul nr. 13, tofan

Știri similare

Viață

Agenția de Guvernare Electronică dezactivează temporar două metode de autentificare în MPass, după atacul cibernetic

Ana-Maria Dolghii
| 28 octombrie, 2026
12:14

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a dezactivat temporar două metode de autentificare în serviciul guvernamental MPass, după atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, în urma căruia au fost furate datele a circa 750 000 de moldoveni. Măsura a fost luată pentru efectuarea unor verificări suplimentare și consolidarea securității serviciului.

Potrivit unui comunicat emis de AGE, au fost dezactivate temporar autentificarea în doi pași și opțiunea de autentificare prin aplicația EVOSign.

În această perioadă, cetățenii pot accesa serviciile publice digitale prin MPass folosind semnătura mobilă, semnătura electronică sau cartea de identitate.

Totodată, Agenția de Guvernare Electronică a precizat că autentificarea în aplicația EVO de pe telefon este posibilă, temporar, doar prin intermediul semnăturii mobile.

„Echipele tehnice continuă verificările și lucrările de securizare, iar opțiunile dezactivate vor fi restabilite după finalizarea verificărilor necesare”, a menționat AGE.

Amintim că, pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750 000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”.

Între timp, la ședința Guvernului din 29 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat că directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, va pleca din funcție. Oficialul a precizat că interimatul va fi asigurat de Artiom Cociu și a subliniat că, în această perioadă, AGE trebuie să pună accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale.

La aceeași reuniune a Cabinetului de miniștri, Vasile Tofan a mai spus că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Potrivit lui, autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent.

agenția de Guvernare Electronică, top

Știri similare

Politică

Tofan: Este investigată inclusiv implicarea unor actori statali străini în atacul cibernetic recent

Mihaela Conovali
| 28 octombrie, 2026
11:43

Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent. Informația a fost comunicată de premierul Vasile Tofan pe 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului.

„Țara noastră este ținta unor atacuri cibernetice coordonate și de amploare. Nu vorbim doar despre un incident izolat. Avem indicii, apropo, de o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini. Serviciile competente investighează inclusiv implicarea lor în incidentul recent. Sunt vizate nu doar datele cetățenilor, ci și infrastructura digitală a statului”, a declarat premierul.

Potrivit oficialului, „nu suntem singuri în aceste linii de atac”. „Ne uităm doar la octombrie: pe 6 octombrie, în Danemarca, atacurile au dus la faptul că circa 8,8 milioane de conturi – persoane înregistrate, inclusiv persoane decedate, imigrante – au fost făcute publice”, a comunicat Tofan, relatând și despre incidente din Franța și Coreea de Sud.

Referindu-se la situația din Moldova, premierul a spus că „atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii digitale”. „Au putut fi exploatate cu ajutorul inteligenței artificiale. (…) Responsabilitatea noastră este să remediem și să prevenim repetarea incidentului. (…) Echipele Agenției de Guvernare Electronică-Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică-Agenției pentru Securitate Cibernetică și SIS lucrează coordonat. Am implicat expertiză tehnică, inclusiv din partea sectorului privat. Este compania Orange Systems, o fac fără niciun beneficiu financiar”, a menționat Tofan.

Potrivit Tofan, „avem nevoie de un centru național de securitate cibernetică”. „Nu este o entitate nouă, este o funcționalitate care va fi la Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC). ASC lucrează deja de ceva timp pentru asta. Suntem în ultimele luni de finalizare a acestui proiect”, a comunicat oficialul. Premierul a spus că Republica Moldova are nevoie și „de un audit permanent, scanări automate, inclusiv cu IA”. „Cu IA poți lupta doar folosind, și de partea noastră, IA. Am apelat la partenerii noștri externi pentru a ne ajuta cu obținerea accesului la modele necenzurate, care nu sunt disponibile publicului larg”, a conchis Tofan.

Menționăm că, la aceeași ședință a Guvernului, premierul a anunțat că a convenit cu directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, ca aceasta să se retragă din funcție. Detalii AICI.

***

Pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate. Detalii AICI.

actori statali străini, atac cibernetic, top, Vasile Tofan

Știri similare

Viață

Licențierea importurilor de cereale din Ucraina ar putea fi prelungită până pe 31 decembrie. Reacția „Forța Fermierilor”

Mihaela Conovali
| 28 octombrie, 2026
10:55

Regimul de licențiere pentru importul de produse agricole urmează să fie extins. Anunțul a fost făcut de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) pe 28 octombrie. Potrivit instituției, ministrul Eugeniu Osmochescu a anunțat propunerea de prelungire a regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase până pe 31 decembrie. Menționăm că anunțul a fost făcut după ce, pe 27 octombrie, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că fermieri din mai multe raioane intenționează să iasă la proteste dacă Parlamentul nu va vota în această săptămână prelungirea licențierii. Pe 28 octombrie, într-o reacție pentru NM, directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, și-a exprimat speranța că propunerea MAIA va fi examinată de Parlament joi, 29 octombrie, în două lecturi. „Cred că atunci agricultorii vor renunța la protestele de mâine”, a adăugat Slusari.

Actualul mecanism de licențiere a importurilor de grâu, porumb și floarea-soarelui este în vigoare până pe 31 octombrie 2026.

Potrivit Ministerului Agriculturii, propunerea de prelungire a acestei măsuri până la sfârșitul anului curent se bazează pe o analiză economico-financiară detaliată. „Analiza a demonstrat că regimul de licențiere nu a generat niciun impact negativ asupra procesatorilor autohtoni. (…) Măsura are drept scop protejarea fermierilor autohtoni și asigurarea valorificării producției naționale, în contextul unei scăderi a prețurilor de import la floarea-soarelui și al constrângerilor logistice din regiunea Mării Negre”, a comunicat instituția.

Într-o reacție pentru NewsMaker, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, și-a exprimat speranța că propunerea va fi examinată de Parlament joi, 29 octombrie, în două lecturi. „Cred că atunci agricultorii vor renunța la protestele de mâine. Dar decizia le aparține”, a adăugat Slusari.

Totodată, referindu-se la propunerea de prelungire până pe 31 decembrie 2026, Slusari a calificat-o drept „un termen insuficient”, însă a adăugat că „totul poate fi modificat”. „Am văzut că nimic nu este bătut în cui. Vedem care ar fi situația la 31 decembrie. Calculele noastre arată că, la moment, că dacă nu se schimbă situația cu porturile, Ucraina are nevoie de cel puțin 6 luni pentru exporturi prin căile de alternativă”, a adăugat directorul executiv al Asociației.

Menționăm că, la ediția din 27 octombrie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei, Președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, declara că Parlamentul așteaptă o soluție de la Guvern la subiectul prelungirii regimului de licențiere. El adăuga că Parlamentul „se va mișca foarte repede”, dacă se va decide prelungirea mecanismului. La aceeași emisiune, vicepreședintele comisiei parlamentare de profil, Dorian Istratii, s-a opus, însă, prelungirii licențierii importurilor. Deputatul a declarat că aceasta ar afecta procesatorii și ar duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

***

Amintim că, pe 27 octombrie, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că fermieri din mai multe raioane intenționează să iasă la proteste locale pe 29 și 30 octombrie, dacă Parlamentul nu va vota în această săptămână prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, care expiră pe 31 octombrie. Asociația adăuga că” până în prezent nu este clară poziția autorităților abilitate în privința prelungirii licențierii”, iar „orice vid legislativ, fie și de câteva zile, poate să aducă prejudicii grave producătorilor de cereale și oleaginoase din Moldova prin invazia producției ieftine din Ucraina”. Potrivit asociației, „agricultorii din Ucraina continuă să-și vândă marfa sub prețul de cost din cauza blocajului principalei rute de export prin Marea Neagră”.

Reamintim, Guvernul a susținut, pe 26 august, introducerea regimului de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase, până la 31 octombrie 2026, ca măsură temporară de protejare a producătorilor agricoli autohtoni, fără posibilitatea prelungirii termenului. Fermierii au criticat atunci decizia autorităților și au cerut extinderea termenului.