foto simbol

Rise: Un medic, cercetat penal pentru violul a două fetițe, continuă să activeze în instituții medicale

Medicul anesteziolog-reanimatolog Boris Meșteșug a fost cercetat penal pentru viol, răpire, tentativă de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă asupra a două fetițe de 10 și 12 ani. S-a întâmplat în 2010 și 2011. Procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. După opt ani de judecată, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au hotărât în 2021 încetarea procesului, invocând erori de procedură penală, fără a examina pe fond acuzațiile de viol și abuz asupra copiilor. Informațiile se regăsesc într-o investigație a jurnaliștilor de la Rise Moldova.

Potrivit sursei citate, în toată această perioadă, Meșteșug a continuat să îngrijească pacienți în mai multe instituții medicale din Chișinău. În prezent, este reanimatolog în secția terapie intensivă la Spitalul Clinic de Psihiatrie din capitală și la Centrul Medical Extramed. Instituțiile medicale în care muncește Meșteșug au declarat că, la momentul angajării acestuia, nu a existat o sentință definitivă de condamnare pe numele său și că nu ar fi primit între timp nicio plângere de la pacienți. Ministerul Sănătății invocă prezumția nevinovăției.

Potrivit Rise Moldova, o femeie a relatat că, pe când avea 12 ani, a fost convinsă să urce în automobilul doctorului, care la acel moment avea 48 de ani. În mașină, acesta ar fi amenințat-o, s-a oprit într-un lan și ar fi abuzat-o sexual. Ulterior, i-ar fi spus să păstreze tăcerea și să se întâlnească din nou, promițându-i obiecte de valoare. Cazul a avut loc într-un sat din sudul țării, în toamna anului 2011. Ajunsă acasă, copila i-a povestit mamei că, deși fusese dezbrăcată, a reușit să se îmbrace și să fugă. După aproximativ o lună, bărbatul ar fi reapărut. O vânzătoare, în magazinul căreia acesta ar fi intrat, a notat numărul de înmatriculare al mașinii și a sunat la poliție. În aceeași zi, mama fetei a depus o cerere prin care solicita să nu fie investigat cazul, susținând că fiica ei ar fi inventat totul pentru a evita să fie certată că lipsise de acasă. După câteva luni, fata a plecat în România, într-un internat pentru copii defavorizați al unei organizații religioase.

O altă femeie a povestit că, pe când avea 10 ani, într-un sat apropiat de cel al primei victime, a fost abuzată sexual de un bărbat despre care știa doar că deținea o armă, avea o mașină și lucra ca medic. Copila a mărturisit, în cadrul audierilor, că au existat cel puțin patru cazuri de abuz sexual, care s-ar fi repetat în zilele următoare în mașina inculpatului.

După plângerea celei de-a doua victime, dosarul penal a fost redeschis în aprilie 2013. Odată cu el și cercetarea cazului primei victime. Cele două cauze au fost conexate într-un singur dosar, iar Boris Meșteșug a fost recunoscut drept bănuit. Trei luni mai târziu, a fost pus oficial sub învinuire. Boris Meșteșug a fost învinuit de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă asupra unei persoane sub 14 ani, profitând de imposibilitatea victimelor de a se apăra (cazul celei de-a doua victime), precum și răpirea unui copil și tentativă de viol (cazul primei victime). Procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. Meșteșug s-a declarat nevinovat, iar avocatul său a susținut că, dacă într-adevăr aceste fapte au fost comise, atunci a fost o altă persoană. 

Potrivit sursei citate, după excluderea unor probe cheie care confirmau abuzurile asupra celor două fetițe, judecătorii au invocat Codul de procedură penală și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a argumenta respectarea drepturilor lui Boris Meșteșug. Au ales, însă, să ignore aceleași prevederi în raport cu victimele. Printre altele, au constatat că menționarea numelui Boris Meșteșug în ordonanța de urmărire penală înainte de obținerea probelor pe fapta de viol ar fi încălcat art. 6 CEDO – dreptul la un proces echitabil – și ar fi putut produce consecințe „foarte grave” asupra inculpatului.

În mai 2019, completul de judecători din prima instanță a decis că procurorul care a redeschis urmărirea penală după ce-a apărut al doilea caz de abuz sexual nu avea, de fapt, dreptul s-o facă. Procesul penal a fost încetat fără ca instanța să se pronunțe asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului. În doar 11 luni, judecătorii Curții de Apel Chișinău au menținut fără modificări sentința primei instanțe. Procesul penal a fost declarat nul, din nou. În 2021, Curtea Supremă a închis definitiv procesul penal împotriva lui Boris Meșteșug. CSJ a constatat că instanțele de fond și de apel ar fi interpretat greșit procedura de reluare a urmăririi penale. 

Între timp, avocata Violeta Andriuța s-a implicat în apărarea primei victime. După decizia CSJ, avocata a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Rise Moldova susține că, în timpul documentării, a aflat despre alte două victime care ar fi fost abuzate sexual, fără ca părinții lor să știe.

Citește investigația integrală – aici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: