NewsMaker / Екатерина Дубасова

Rizea va fi extrădat? Și dacă dacă, când? Precizările Ministerului Justiției

Ministerul Justiției al Republicii Moldova a publicat pe 31 decembrie precizări privind cauza de extrădare a lui Rizea Cristian din Republica Moldova în România, în vederea executării sentinței instanțelor judecătorești române, prin care politicianului de peste Prut i-a fost aplicată pedeapsa de 4 ani și 8 luni privațiune de libertate.

Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției menționează că, după recepționarea cererii de extrădare de la autoritățile române, Ministerul Justiției din Republica Moldova a transmis, pe 23 noiembrie 2020, Judecătoriei Chișinău demersul de extrădare din Republica Moldova în România a lui Rizea Cristian, pentru examinare și emitere a unei decizii în acest sens.

Până în prezent, în cadrul Judecătoriei Chișinău au avut loc nouă ședințe de judecată pe marginea acestui dosar. De cele mai multe ori, însă, acestea au fost amânate la cererile avocaților lui Rizea Cristian. Motivul invocat al amânărilor a fost examinarea unor cauze conexe în contencios administrativ, care ar avea legătură cu dosarul de extrădare. Următoarea ședință de judecată pe cauza de extrădare este stabilită pentru 28 ianuarie 2022.

„Cu titlu de informare, aducem la cunoștință că Rizea Cristian a contestat în contencios administrativ, la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani), Decretul Președintelui Republicii Moldova privind retragerea cetățeniei Republicii Moldova. Totodată, acesta s-a adresat cu două cereri separate către Președintele Republicii Moldova și Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat acordarea azilului pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, cauza de extrădare a lui Rizea Cristian va fi soluționată odată cu adoptarea, de către instanțele judecătorești naționale, a unei decizii irevocabile pe marginea demersului de extrădare depus de către Ministerul Justiției din Republica Moldova”, se arată în declarația Ministerului Justiției.

Totodată, Republica Moldova a informat, pe 31 decembrie, Ministerul Justiției din România despre mersul examinării cauzei de extrădare a lui Rizea Cristian, actualizând informația vizând procedura în cauză, prezentată anterior.

***

Amintim că mai multe surse mass-media au publicat pe 29 decembrie știri în care au anunțat că fostul deputat român, Cristian Rizea, condamnat în România la patru ani și opt luni de închisoare pentru corupție ar fi fost privat de cetățenia Republicii Moldova, prin decizia Curții de Apel. Unele portale de știri au șters ulterior informațiile publicate.

Purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel, Octeabrina Popa, a declarat pentru TV8: „I-a fost respins recursul prin care dumnealui a contestat încheierea instanței de fond prin care i-a fost respinsă cererea de suspendare a executării decretului președintelui Republicii Moldova privind retragerea cetățeniei. Curtea s-a expus pe supendarea executării decretului până la examinarea cauzei de fond. Instanța de fond i-a respins, iar Curtea de Apel a menținut respingerea suspendării. Dosarul se reîntoarce la Judecătoria Chișinău pentru examinarea cauzei în fond”.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel Chișinău, instanța a respins și apelul privind acordarea azilului în Republica Moldova. În prezent nu există o decizie definitivă în acest dosar, astfel va fi întors la instanța de fond pentru reexaminare, a scris și Radio Chișinău.

La rândul său, Cristian Rizea susține că informația potrivit căreia a rămas fără cetățenia Republicii Moldova este fake news și a promis să vină cu mai multe detalii în cadrul unei intervenții live pe canalul său de YouTube.

***

În noiembrie 2020, președintele de atunci Igor Dodon i-a retras cetățenia Republici Moldova lui Cristian Rizea, pe motiv că a ascuns faptul că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei.

Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale l-a acuzat pe Rizea că a indicat date false în cadrul procedurii de dobândire a cetățeniei moldovenești, pe care a obținut-o în 2017. Mai exact, el a ascuns faptul că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei. Fostul deputat nu-și recunoaște vina. El riscă o amendă de până la 47.500 de lei sau cu închisoare de până la 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, a precizat Procuratura.

La rândul său, Rizea a atacat în judecată decizia prin care i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova și susține că, la momentul depunerii cererii pentru a obține cetățenia țării noastre, acesta nu era urmărit penal și nici condamnat.

Reamintim că fostul deputat PSD Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Patru ani de când Putin ia Kievul în trei zile”. Zelenski și-a arătat buncărul și s-a adresat ucrainenilor VIDEO

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a publicat un mesaj video la patru ani de la invazia rusă. El a spus că „astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin ia Kievul în trei zile”, iar aceste declarații reflectă rezistența ucrainenilor. Zelenski a menționat că Ucraina a parcurs drumul de la momentul în care primea veste antiglonț, până la cel în care dispune de sisteme „Patriot”. Totodată, a afirmat că Putin nu și-a atins scopurile, iar ucrainenii vor face tot ce este necesar pentru a obține pacea. În același mesaj video, Zelenski și-a arătat buncărul de pe strada Bankova, relatează Ukrainskaia Pravda.

„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin ia Kievul în trei zile. Și asta spune, de fapt, foarte multe despre rezistența noastră, despre cum a luptat Ucraina în tot acest timp. În spatele acestor cuvinte sunt milioane de oameni ai noștri. În spatele acestor cuvinte este mult curaj, muncă foarte grea, rezistență și un drum lung pe care Ucraina îl parcurge din 24 februarie”, a declarat Zelenski.

El a arătat coridoarele lungi și birourile buncărului, unde „aveau loc ședințe zilnice cu militarii, apeluri telefonice, căutarea de soluții”.

Zelenski a amintit și de primele victime ale agresiunii ruse în Bucea, Irpin, Borodianka, Mariupol și în alte localități. „Bărbații nu luptă așa. Oamenii nu se comportă așa. Ucrainenii nu vor uita asta. Și să vadă aceste imagini toți cei cărora nu le apasă conștiința, cei care încă întind mâna răului rusesc și încă cumpără petrol de la Putin”, a adăugat Zelenski.

El a afirmat că Ucraina a parcurs drumul de la momentul în care primea veste antiglonț, până la momentul în care dispune de „Patriot”, „Iris”, „Nasams”, F-16, propriile arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, și produce peste 3 milioane de drone FPV pe an, doboară „Shahed” și este capabilă să execute o operațiune de tipul celei de la Kursk și „Păianjenul”.

Zelenski a amintit, de asemenea, de apărătorii ucraineni căzuți. „Dragi cetățeni, puterea care ne-a susținut în toți acești ani sunteți voi, oamenii noștri. Rezistența noastră – sunteți voi. Ucrainenii. Ucrainencele. Fiecare care nu se dă bătut… Vreau să mulțumesc fiecăruia și fiecăreia care poartă pe umerii săi independența. Fiecărui războinic – pentru putere. Părinților voștri, copiilor, soțiilor, soților – pentru răbdare. Mulțumesc tuturor celor care, prin munca lor, fac Ucraina mai puternică”, a declarat Zelenski.

El a adăugat că Ucraina trece acum prin „cea mai grea iarnă din istorie”, dar este „mai puțin de o săptămână până la primăvară”. „Putin nu și-a atins scopurile. Nu a înfrânt ucrainenii. Nu a câștigat acest război. Am păstrat Ucraina și vom face totul pentru a obține pacea. Și pentru a exista dreptate”, a conchis Zelenski.

***

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși trupele ruse nu controlează în totalitate teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs, până în prezent, rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război. Cel mai complicat subiect rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: