NewsMaker / Екатерина Дубасова

Rizea va fi extrădat? Și dacă dacă, când? Precizările Ministerului Justiției

Ministerul Justiției al Republicii Moldova a publicat pe 31 decembrie precizări privind cauza de extrădare a lui Rizea Cristian din Republica Moldova în România, în vederea executării sentinței instanțelor judecătorești române, prin care politicianului de peste Prut i-a fost aplicată pedeapsa de 4 ani și 8 luni privațiune de libertate.

Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției menționează că, după recepționarea cererii de extrădare de la autoritățile române, Ministerul Justiției din Republica Moldova a transmis, pe 23 noiembrie 2020, Judecătoriei Chișinău demersul de extrădare din Republica Moldova în România a lui Rizea Cristian, pentru examinare și emitere a unei decizii în acest sens.

Până în prezent, în cadrul Judecătoriei Chișinău au avut loc nouă ședințe de judecată pe marginea acestui dosar. De cele mai multe ori, însă, acestea au fost amânate la cererile avocaților lui Rizea Cristian. Motivul invocat al amânărilor a fost examinarea unor cauze conexe în contencios administrativ, care ar avea legătură cu dosarul de extrădare. Următoarea ședință de judecată pe cauza de extrădare este stabilită pentru 28 ianuarie 2022.

„Cu titlu de informare, aducem la cunoștință că Rizea Cristian a contestat în contencios administrativ, la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani), Decretul Președintelui Republicii Moldova privind retragerea cetățeniei Republicii Moldova. Totodată, acesta s-a adresat cu două cereri separate către Președintele Republicii Moldova și Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat acordarea azilului pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, cauza de extrădare a lui Rizea Cristian va fi soluționată odată cu adoptarea, de către instanțele judecătorești naționale, a unei decizii irevocabile pe marginea demersului de extrădare depus de către Ministerul Justiției din Republica Moldova”, se arată în declarația Ministerului Justiției.

Totodată, Republica Moldova a informat, pe 31 decembrie, Ministerul Justiției din România despre mersul examinării cauzei de extrădare a lui Rizea Cristian, actualizând informația vizând procedura în cauză, prezentată anterior.

***

Amintim că mai multe surse mass-media au publicat pe 29 decembrie știri în care au anunțat că fostul deputat român, Cristian Rizea, condamnat în România la patru ani și opt luni de închisoare pentru corupție ar fi fost privat de cetățenia Republicii Moldova, prin decizia Curții de Apel. Unele portale de știri au șters ulterior informațiile publicate.

Purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel, Octeabrina Popa, a declarat pentru TV8: „I-a fost respins recursul prin care dumnealui a contestat încheierea instanței de fond prin care i-a fost respinsă cererea de suspendare a executării decretului președintelui Republicii Moldova privind retragerea cetățeniei. Curtea s-a expus pe supendarea executării decretului până la examinarea cauzei de fond. Instanța de fond i-a respins, iar Curtea de Apel a menținut respingerea suspendării. Dosarul se reîntoarce la Judecătoria Chișinău pentru examinarea cauzei în fond”.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel Chișinău, instanța a respins și apelul privind acordarea azilului în Republica Moldova. În prezent nu există o decizie definitivă în acest dosar, astfel va fi întors la instanța de fond pentru reexaminare, a scris și Radio Chișinău.

La rândul său, Cristian Rizea susține că informația potrivit căreia a rămas fără cetățenia Republicii Moldova este fake news și a promis să vină cu mai multe detalii în cadrul unei intervenții live pe canalul său de YouTube.

***

În noiembrie 2020, președintele de atunci Igor Dodon i-a retras cetățenia Republici Moldova lui Cristian Rizea, pe motiv că a ascuns faptul că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei.

Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale l-a acuzat pe Rizea că a indicat date false în cadrul procedurii de dobândire a cetățeniei moldovenești, pe care a obținut-o în 2017. Mai exact, el a ascuns faptul că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei. Fostul deputat nu-și recunoaște vina. El riscă o amendă de până la 47.500 de lei sau cu închisoare de până la 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, a precizat Procuratura.

La rândul său, Rizea a atacat în judecată decizia prin care i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova și susține că, la momentul depunerii cererii pentru a obține cetățenia țării noastre, acesta nu era urmărit penal și nici condamnat.

Reamintim că fostul deputat PSD Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Sondaj național: unul din doi elevi a trecut prin hărțuire sexuală în școală. Colegii și profesorii, principalii inițiatori

Cel puțin unul din doi elevi susține că a fost victima unei forme de hărțuire sexuală în școală, iar aproape jumătate spun că au fost ținta bullying-ului. Cel puțin asta arată datele sondajului național „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal” prezentat astăzi, 17 februarie. Sondajul a fost realizat în 110 școli din 71 de localități din Republica Moldova.

Hărțuirea sexuală

21% dintre elevii care au participat la studiu au declarat că au fost supuși întrebărilor sau glumelor cu nuanțe sexuale neplăcute sau jignitoare. Același procent – 21% – au fost ținta unor glume din cauza genului lor, iar 26% au fost vizați de comentarii jignitoare despre corpul sau aspectul lor.

Alte forme de hărțuire, raportate de elevi:

  • 20% – atingeri care i-au făcut să se simtă inconfortabil;
  • 16% – imagini/filme cu conținut nepotrivit, cum ar fi imagini pornografice, trimise sau afișate;
  • 12% – invitații la întâlniri jignitoare sau nepotrivite;
  • 9% – imagini cu caracter intim, distribuite pe internet fără acord;
  • 7% – constrângeri de natură sexuală.

Per ansamblu, fiecare al doilea elev a declarat că a experimentat cel puțin o formă de abuz sexual, iar fiecare al patrulea – cel puțin trei forme diferite.

Inițiatorii hărțuirii sunt, cel mai des, colegii de clasă (86%) sau elevi din alte clase (48%). În 18% dintre cazuri sunt indicate cadrele didactice, iar în 15% – părinții altor elevi.

Bullying-ul

Fenomenul bullying-ului rămâne în continuare pe larg răspândit în școlile din Republica Moldova, arată datele sondajului. 46% dintre elevi spun că au fost victime ale bârfelor răspândite, iar 43% susțin că alți colegi au râs de ei.

De asemenea:

  • 26% au fost excluși intenționat din activități;
  • 26% au fost loviți sau îmbrânciți;
  • 25% spun că le-au fost distruse sau luate lucruri personale;
  • 18% au fost amenințați;
  • 6% au declarat că au dat bani la școală din cauza amenințărilor.

În medie, 3 – 4% dintre elevi susțin că se confruntă săptămânal cu aproape toate tipurile de violență analizate.

Agresiunea online

Cele mai frecvente forme de intimidare online sunt, de asemenea, bârfa și ridiculizarea (35-34%). 13 la sută dintre elevi au spus că au fost amenințai în mediul online; 12% –  au primit primit mesaje sau imagini cu conținut pornografic în mediul online, iar alți 8% – că le-a fost spart contul și folosit pentru a-i umili.

Cât de eficiente sunt măsurile luate de școli?

Doar 40% dintre elevi și părinți consideră eficiente mecanismele de raportare și intervenție în cazurile de violență școlară, comparativ cu 64% dintre profesori și 73% dintre directori.

Totodată, fiecare al cincilea elev susține că în școala sa nu este aplicată nicio măsură de prevenire sau combatere a violenței.

Cu toate acestea, atunci când cazurile sunt înregistrate oficial, profesorii și managerii școlari consideră că acestea sunt rezolvate pozitiv într-o proporție de peste 95%.

***

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferința respondenților.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: