polițiadefrontiera.ro

România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic. Republica Moldova, inclusă în ZONA ROȘIE

Guvernul României a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic. Republica Moldova a fost inclusă în zona roșie, informează Digi24 pe 1 octombrie.

Lista intră în vigoare începând cu data de 3 octombrie, ora 00:00. În zona verde au intrat: Olanda, Germania, Franța, San Marino, Liechtenstein, Vietnam, Puerto Rico, Sri Lanka, Honduras, Kosovo și Capul Verde.

Începând cu 10 septembrie 2021, a fost prelungită cu 30 de zile starea de alertă pe teritoriul României. Astfel, toți cetățenii Republicii Moldova, posesori de pașapoarte biometrice, pot intra în România, indiferent de scopul călătoriei (spre exemplu, ședere pe termen scurt, tranzit), însă pot fi plasați în carantină dacă nu se încadrează în excepțiile prevăzute de legislație.

Regula generală prevede că pentru cetățenii străini și apatrizii care sosesc în România, indiferent de zona din care vin (verde, galbenă sau roșie), inclusiv din Republica Moldova, se instituie măsura carantinei pentru o perioadă de 14 zile (cu excepția celor vin din UE/ SEE/ Confederația Elvețiană).

Sunt scutite de la măsura carantinei următoarele persoane:

– persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare până la intrarea în România;

– persoanele care rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea Direcției de Sănătate Publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

– persoanele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, pentru care au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în țară;

– copiii cu vârsta mai mică sau egală de 6 ani, fără a fi necesară prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2;

– copiii cu vârsta mai mare de 6 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

– persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;

– lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

– elevii/studenții cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;

– persoanele predate autorităților române în baza Acordurilor de Readmisie, returnate în procedură accelerată.

De asemenea, se modifică HCNSU 43 din 01.07.2021 prin includerea excepției de la măsura carantinei pentru conducătorii autovehiculelor de transport marfă precum și cei care asigură transport de persoane, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în ţară, în condițiile deplasării în scop profesional.

Conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum şi conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, se exceptează de la măsura carantinei (…) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în ţară, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional”, se arată în hotărârea CNSU.

DOCUMENT. Consultați aici lista completă a țărilor cu risc epidemiologic ridicat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Grosu, replică pentru Zaharova, despre Rusia – protector al Transnistriei și Găgăuziei: „Să se salveze pe ei, uitați-vă în ce hal au ajuns”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat la declarațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a susținut că Găgăuzia și Transnistria au „alte priorități de politică externă” și văd în Rusia „un protector”. Grosu a declarat că Federația Rusă trebuie „să se salveze întâi pe dânșii”, amintind că modelul promovat de Moscova aduce doar sărăcie și blocaj. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker înaintea ședinței Parlamentului din 11 iunie.

„Ei să se salveze întâi pe dânșii. În ce hal a ajuns această țară? Atunci când Federația Rusă încearcă să salveze gen autonomia găgăuză sau Transnistria, vezi în ce situații de blocaj ajung. Nu o să permitem nimănui să intervină în treburile interne ale Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului a mai subliniat că modelul promovat de Rusia aduce doar sărăcie și stagnare, citând exemplul Transnistriei, de unde oamenii fug și sunt nevoiți să traverseze zilnic Nistrul pentru a câștiga o pâine.

„Oamenii fug de acolo. Oamenii trebuie să traverseze Nistrul în fiecare zi să vină la Chișinău să câștige o bucată de pâine. Acesta este modelul societal, modelul de stat pe care îl construiește și îl promovează lumea rusă — putred și plin de nostalgie pentru restabilirea Imperiului, care aduce numai moarte”, a spus Grosu.

Referitor la Găgăuzia, Grosu a declarat că blocajul electoral este alimentat de Federația Rusă prin intermediul ambasadorului și a altor canale, și a transmis un mesaj direct deputaților găgăuzi.

„Blocajul acesta este alimentat și inspirat, susținut de Federația Rusă. Prin intermediul ambasadorului și mai departe. Să fie clar și colegilor găgăuzi: cu cât mai repede vă lepădați de acest stereotip, de această nostalgie că va veni cineva și vă va ajuta și vă va finanța — lucrul acesta nu o să se întâmple. Pentru că aici e Republica Moldova și aici se va aplica legislația Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Amintim că purtătoarea de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, Maria Zaharova, a declarat pe 10 iunie, în cadrul unui briefing de presă, că Găgăuzia și Transnistria „nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană” și că „văd în Rusia un protector”, în contextul discuțiilor despre o potențială reunificare a Republicii Moldova cu România.

Zaharova a afirmat că dacă Moldova va fi inclusă în componența României, „ea va înceta să existe”, adăugând că „există toate motivele să credem că înțeleptul popor moldovean va face o alegere clară și suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”.

Reamintim că discuțiile despre o potențială reunificare s-au intensificat de la începutul anului, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum. Mai mulți oficiali de la Chișinău, printre care premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii Cristian Jardan, și-au exprimat susținerea pentru unire. Totodată, ministrul Economiei Eugeniu Osmochescu a catalogat potențiala unire drept „planul B” dacă procesul de aderare la UE va stagna. Un sondaj iData din mai arată că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, față de circa 72% dintre cetățenii României.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: