imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

politia.md

„Protejarea copiilor” sau „tâlhărie”? Ce se știe despre scandalul legat de droguri de la Vadul lui Vodă

În orașul Vadul lui Vodă a izbucnit un scandal legat de droguri și reținerea mai multor persoane. Avocata Violeta Gașițoi susține că trei părinți, care încercau să-și protejeze copiii, au fost acasă la bărbatul pe care localnicii îl suspectau că vinde droguri și au găsit mai multe pungi cu substanțele interzise, pe care le-ar fi distrus. Inspectoratul General al Poliției (IGP), însă, a anunțat că anchetează cazul ca pe o tâlhărie. Potrivit oamenilor legii, cinci suspecți au pătruns cu forța în locuința victimei, au exercitat violență asupra acesteia și au imobilizat-o, sustrăgând aproximativ 10 000 de lei și „alte bunuri”.

Avocata Violeta Gașițoi a relatat despre situația din Vadul lui Vodă pe 1 mai.

La Vadul-lui-Vodă, oamenii trăiesc cu frică pentru copiii lor. (…) Părinții au scris plângeri, au cerut ajutor, au semnalat traficul de droguri din localitate. Primăria a dat din umeri, poliția a dat din umeri și face asta în continuare. Iar persoana despre care toată comunitatea vorbește că vinde substanțe interzise a continuat să o facă. Și atunci trei părinți au ajuns la limită. Au mers la acea persoană, ei nu ascund asta, își recunosc faptele și sunt gata să răspundă pentru ele. Au găsit pungi pline cu substanțe interzise, le-au luat și le-au distrus. A fost și o altercație, desigur. Ei tot își recunosc vina pentru aceasta. Pentru că vorbim de părinți disperați, care au vrut să-și protejeze copiii”, a declarat Violeta Gașițoi.

Avocata a menționat că părinții au fost puși sub învinuire și sunt prezentați de procurori drept „o grupare criminală organizată”.

Persoana care recunoaște că i-au fost luate drogurile este considerată victimă. Doar că el a spus că nu vindea, el este consumator. Și apare o întrebare juridică foarte simplă: din ce moment substanțele interzise de lege devin bunuri care trebuie protejate? (…) Mai mult, unul dintre părinți a depus o plângere la CNA (Centrul Național Anticorupție – n. r.), cu probe video că această activitate ilegală continua. Și, coincidență sau nu, atunci când s-a cerut prelungirea arestului, în timp ce cei doi care nu au depus plângere la CNA au fost eliberați, pentru celălalt a fost prelungit arestul”, a adăugat avocata.

Pe 6 mai, Inspectoratul General al Poliției a comunicat că investighează cazul prin prisma infracțiunii de tâlhărie.

Conform instituției, pe 28 februarie, cinci suspecți ar fi pătruns forțat în locuința victimei, au agresat și imobilizat bărbatul, sustrăgând circa 10 000 de lei și „alte bunuri”. Victima a suferit leziuni corporale de gravitate medie.

În cadrul investigațiilor, polițiștii examinează mai multe versiuni privind circumstanțele producerii infracțiunii, existând bănuiala rezonabilă că între victimă și unul dintre suspecți, ambii anterior cercetați penal, inclusiv pentru deținerea drogurilor, ar fi existat un conflict. Toate persoanele vizate în acest caz au refuzat testarea la substanțe narcotice, fapt consemnat în cadrul acțiunilor procesual-penale”, a spus IGP.

Cei cinci suspecți au fost reținuți. Doi dintre aceștia sunt plasați în arest preventiv, doi în arest la domiciliu, iar unul este cercetat în stare de libertate.

De asemenea, victima a fost ulterior reținută în legătură cu activități ilegale legate de droguri.

Anterior, în adresa poliției nu au parvenit sesizări din partea părților privind pretinse acțiuni ilegale”, a subliniat IGP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: