Максим Андреев / NewsMaker

„România face tot ce e posibil, dar sunt niște bariere”. Când vor ajunge în Moldova vaccinurile promise de Iohannis?

Cele 200 de mii de doze de vaccin anunțate de președintele României vor ajunge în Republica Moldova după ce Bucureștiul va reuși să reînnoiască contractul de achiziție pe care l-a semnat Comisia Europeană cu producătorii. În prezent, totul depinde de discuțiile dintre Ministerul de Externe de la București și liderii de la Bruxelles. Precizările au fost făcute de către consiliera prezidențială Ala Nemerenco, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, publicat pe 10 februarie.

„Sunt niște elemente mai birocratice, deoarece în momentul când România ne oferă cele 200 de mii de doze de vaccin pe care le-au anunțat, trebuie să fie prefăcute/reînnoite contractele, deoarece Comisia Europeană a semnat cu companiile producătoare contracte în numele țărilor-membre. Contractul care există între UE și România trebuie schimbat, ajustat, făcut un acord adițional în care apare Republica Moldova și această donație”, a explicat Ala Nemerenco.

Compania producătoare de vaccinuri nu va transmite dozele prin România, ci livrarea se va face direct către Republica Moldova.

„Toate cutiile sunt împachetate, au destinație specială, iar la momentul deschiderii cutiei, este fixat prin wi-fi, prin satelit, care este locația unde a fost deschisă cutia”, a explicat Ala Nemerenco.

Consiliera prezidențială în domeniul sănătății a mai spus că, prin intermediul Ministerul Sănătății României, Chișinăul a fost în discuții cu două companii producătoare de vaccinuri anti-Covid: Pfizer și Moderna.

„La momentul de față, mingea a trecut la Ministerul de Externe al României, care trebuie să pregătească aceste acorduri – cu Comisia Europeană, cu aceste companii producătoare, și de asemenea, tri-partid, cu Republica Moldova și Comisia. Aceste vaccinuri vor ajunge neapărat în Moldova, ne dorim mai repede, dar… România face tot ce e posibil, dar sunt niște bariere”, a precizat Nemerenco.

Fostul ministru al Sănătății a mai spus că livrarea dozelor durează în timp și din cauza că aceste companii verifică minuțios cadrul legal, inclusiv privind despăgubirile pe care ar urma să le primească pacienții în cazul unor efecte adverse în urma imunizării.

„Aceste companii vor să se asigure că vaccinarea pe teritoriul Republicii Moldova, un teritoriu care nu este atât de cunoscut, nu aplică legislațiile internaționale sau UE. Ei verifică tot ce ține de farmaco-vigilență, cadru legal, despăgubiri în caz de reacții adverse. Este verificat absolut tot”, a completat Nemerenco.

***

Amintim că, în timpul vizitei la Chișinău, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va oferi Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti-Covid. Între timp, Comisia Europeană a aprobat mecanismul care interzice exportul preparatelor fără permisiunea statelor membre ale UE. Acesta va fi impus acelor companii care au semnat contracte cu UE.

În prezent, în spațiul european sunt aprobate trei preparate pentru imunizarea împotriva coronavirusului: Pfizer, AstraZeneca și Moderna.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: