Максим Андреев / NewsMaker

„România face tot ce e posibil, dar sunt niște bariere”. Când vor ajunge în Moldova vaccinurile promise de Iohannis?

Cele 200 de mii de doze de vaccin anunțate de președintele României vor ajunge în Republica Moldova după ce Bucureștiul va reuși să reînnoiască contractul de achiziție pe care l-a semnat Comisia Europeană cu producătorii. În prezent, totul depinde de discuțiile dintre Ministerul de Externe de la București și liderii de la Bruxelles. Precizările au fost făcute de către consiliera prezidențială Ala Nemerenco, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, publicat pe 10 februarie.

„Sunt niște elemente mai birocratice, deoarece în momentul când România ne oferă cele 200 de mii de doze de vaccin pe care le-au anunțat, trebuie să fie prefăcute/reînnoite contractele, deoarece Comisia Europeană a semnat cu companiile producătoare contracte în numele țărilor-membre. Contractul care există între UE și România trebuie schimbat, ajustat, făcut un acord adițional în care apare Republica Moldova și această donație”, a explicat Ala Nemerenco.

Compania producătoare de vaccinuri nu va transmite dozele prin România, ci livrarea se va face direct către Republica Moldova.

„Toate cutiile sunt împachetate, au destinație specială, iar la momentul deschiderii cutiei, este fixat prin wi-fi, prin satelit, care este locația unde a fost deschisă cutia”, a explicat Ala Nemerenco.

Consiliera prezidențială în domeniul sănătății a mai spus că, prin intermediul Ministerul Sănătății României, Chișinăul a fost în discuții cu două companii producătoare de vaccinuri anti-Covid: Pfizer și Moderna.

„La momentul de față, mingea a trecut la Ministerul de Externe al României, care trebuie să pregătească aceste acorduri – cu Comisia Europeană, cu aceste companii producătoare, și de asemenea, tri-partid, cu Republica Moldova și Comisia. Aceste vaccinuri vor ajunge neapărat în Moldova, ne dorim mai repede, dar… România face tot ce e posibil, dar sunt niște bariere”, a precizat Nemerenco.

Fostul ministru al Sănătății a mai spus că livrarea dozelor durează în timp și din cauza că aceste companii verifică minuțios cadrul legal, inclusiv privind despăgubirile pe care ar urma să le primească pacienții în cazul unor efecte adverse în urma imunizării.

„Aceste companii vor să se asigure că vaccinarea pe teritoriul Republicii Moldova, un teritoriu care nu este atât de cunoscut, nu aplică legislațiile internaționale sau UE. Ei verifică tot ce ține de farmaco-vigilență, cadru legal, despăgubiri în caz de reacții adverse. Este verificat absolut tot”, a completat Nemerenco.

***

Amintim că, în timpul vizitei la Chișinău, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va oferi Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti-Covid. Între timp, Comisia Europeană a aprobat mecanismul care interzice exportul preparatelor fără permisiunea statelor membre ale UE. Acesta va fi impus acelor companii care au semnat contracte cu UE.

În prezent, în spațiul european sunt aprobate trei preparate pentru imunizarea împotriva coronavirusului: Pfizer, AstraZeneca și Moderna.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: