Ministerul Afacerilor Interne al României a pus în dezbatere publică un act normativ care prevede ca românii care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din buletin să rămână fără actul de identitate, informează capital.ro. Decizia ar putea afecta și persoanele cu dublă cetățenie: a României și a Republicii Moldova.
Actul normativ îi are în prim plan pe cetățenii care locuiesc cu chirie sau în gazdă. Mai precis, actul normativ spune ca în declarația scrisă a găzduitorului, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, să fie notate următoarele:
- consimțământul acestuia
- numărul de persoane care locuiesc la adresa respectivă
- să arate clar că solicitantul locuiește la adresa declarată
De asemenea, declarația pe propria răspundere a solicitantului trebuie să fie însoțită și de nota de verificare a polițistului de ordine publică, arată noul act normativ, care mai scrie că prin acest document se certifică existența unui imobil pentru locuit și că solicitantul locuiește la adresa respectivă.
Actul de identitate poate fi anulat
Ministerul Afacerilor Interne de la București mai spune că în cazul în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, atunci lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor vor anula actul de identitate.
Pentru a determina dacă o persoană mai locuiește sau nu la adresa la care este înregistrată cu domiciliul, lucrătorii de poliție vor face verificări.
În cazul în care actul de identitate este anulat, persoanele în cauză vor trebui să se adreseze serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, în vederea obținerii unui nou act de identitate.
Reglementări cu privire la numărul mare de locatari fictivi
Actul normativ dorește să elimine situațiile în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o anumită adresă. Așadar, noile norme doresc să limiteze stabilirea domiciliului în situația în care în Registrul Național de Evidență a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa declarată, cifra stabilită corespunzând unei realități sociale.
Amintim că presa română a scris în repetate rânduri despre cazuri când într-un singur apartament figurau fictiv zeci și chiar sute de cetățeni, unii dintre ei deținând și cetățenia Republicii Moldova.
