România: Poliția ar putea verifica dacă deținătorii de buletine locuiesc la adresele indicate în acte

Ministerul Afacerilor Interne al României a pus în dezbatere publică un act normativ care prevede ca românii care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din buletin să rămână fără actul de identitate, informează capital.ro. Decizia ar putea afecta și persoanele cu dublă cetățenie: a României și a Republicii Moldova.

Actul normativ îi are în prim plan pe cetățenii care locuiesc cu chirie sau în gazdă. Mai precis, actul normativ spune ca în declarația scrisă a găzduitorului, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, să fie notate următoarele:

  • consimțământul acestuia
  • numărul de persoane care locuiesc la adresa respectivă
  • să arate clar că solicitantul locuiește la adresa declarată

De asemenea, declarația pe propria răspundere a solicitantului trebuie să fie însoțită și de nota de verificare a polițistului de ordine publică, arată noul act normativ, care mai scrie că prin acest document se certifică existența unui imobil pentru locuit și că solicitantul locuiește la adresa respectivă.

Actul de identitate poate fi anulat

Ministerul Afacerilor Interne de la București mai spune că în cazul în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, atunci lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor vor anula actul de identitate.

Pentru a determina dacă o persoană mai locuiește sau nu la adresa la care este înregistrată cu domiciliul, lucrătorii de poliție vor face verificări.

În cazul în care actul de identitate este anulat, persoanele în cauză vor trebui să se adreseze serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, în vederea obținerii unui nou act de identitate.

Reglementări cu privire la numărul mare de locatari fictivi

Actul normativ dorește să elimine situațiile în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o anumită adresă. Așadar, noile norme doresc să limiteze stabilirea domiciliului în situația în care în Registrul Național de Evidență a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa declarată, cifra stabilită corespunzând unei realități sociale.

Amintim că presa română a scris în repetate rânduri despre cazuri când într-un singur apartament figurau fictiv zeci și chiar sute de cetățeni, unii dintre ei deținând și cetățenia Republicii Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: