Andrei Mardari/NewsMaker

Exporturile au crescut cu 12,5% în primul semestru, dar deficitul a depășit €3,3 miliarde. Expert: „Pentru fiecare euro de marfă vândută, cumpărăm de circa €3”

Exporturile Republicii Moldova au crescut în prima jumătate a anului 2026, însă țara continuă să importe de aproximativ trei ori mai mult decât exportă. În perioada ianuarie–iunie, exporturile au ajuns la 1,65 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce importurile au însumat aproape 5 miliarde de euro, cu 6,5% mai mult. Deficitul comercial a depășit astfel 3,3 miliarde de euro, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS).

Doar în luna iunie, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 274 de milioane de euro. Exporturile au crescut cu 6% față de luna mai și cu 18,7% comparativ cu iunie 2025.

În primele șase luni ale anului, exporturile de mărfuri autohtone au însumat 1,3 miliarde de euro, cu 16,4% mai mult decât în perioada similară din 2025. Acestea au reprezentat 79,3% din totalul exporturilor. În același timp, reexporturile au însumat 341,2 milioane de euro și au scăzut ușor, cu 0,3%.

Uniunea Europeană rămâne principala piață pentru mărfurile exportate din Republica Moldova. Exporturile către țările UE au totalizat aproape 1,06 miliarde de euro în prima jumătate a anului, cu 12,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, și au reprezentat 64,2% din total.

România a fost principala destinație a exporturilor moldovenești, cu o pondere de 27,3% din total. Urmează Turcia – 13,5%, Italia – 9,9%, Cehia – 8,6%, Ucraina – 7,6% și Germania – 5,4%. Împreună, aceste șase țări au reprezentat 72,3% din totalul exporturilor.

Potrivit datelor statistice, exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au crescut, în perioada menționată, de 2,3 ori, cele de cereale și preparate pe bază de cereale – de 1,6 ori, iar cele de semințe și fructe oleaginoase – cu 41,5%. În același timp, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică – cu 36,3%, iar cele de vehicule rutiere – cu 17%.

Importurile au ajuns la aproape 5 miliarde de euro

În perioada ianuarie–iunie 2026, Moldova a importat mărfuri în valoare de 4,98 miliarde de euro, cu 6,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Peste jumătate din importuri – 55,2% – au venit din Uniunea Europeană. România ocupă primul loc și în clasamentul țărilor de origine a mărfurilor importate, cu 23,5% din total. Este urmată de China – 13,8%, Ucraina – 9,2%, Germania – 7%, Turcia – 6,5% și Italia – 4,9%.

Resursele energetice au o pondere importantă în importuri. Gazele și produsele industriale obținute din gaz au reprezentat 10,6% din total, petrolul și produsele petroliere – 9,4%, iar energia electrică – 3,9%. Împreună, acestea au constituit 23,9% din importurile Republicii Moldova.

Potrivit datelor BNS, în aceste condiții, deficitul balanței comerciale a ajuns la 3,335 miliarde de euro în primele șase luni ale anului, cu 120,1 milioane de euro sau 3,7% mai mult decât în perioada similară din 2025.

Exporturile au acoperit 33,1% din valoarea importurilor.

Expert: „Am exportat mai mult. Dar asta nu înseamnă automat că stăm mai bine”

Expertul economic Marin Gospodarenco atrage atenția că majorarea exporturilor nu înseamnă automat că situația economică s-a îmbunătățit, în condițiile în care Republica Moldova continuă să importe de aproximativ trei ori mai mult decât exportă.

„În iunie 2026, exporturile Republicii Moldova au crescut cu 18,7%.  Sună bine. Problema este că importăm de aproape trei ori mai mult decât exportăm. În doar șase luni, deficitul comercial a ajuns la 3,34 miliarde de euro. Altfel spus, pentru fiecare 1 euro de marfă pe care îl vindem peste hotare, cumpărăm de aproximativ 3 euro”, a scris Gospodarenco pe rețele.

Potrivit calculelor prezentate de Gospodarenco, dacă deficitul comercial este raportat la populație, acesta reprezintă aproximativ 1.384 de euro pentru fiecare locuitor în primele șase luni ale anului.

Expertul consideră însă o evoluție pozitivă creșterea exporturilor de mărfuri autohtone cu 16,4% și faptul că acestea reprezintă aproape 80% din totalul exporturilor.

În opinia sa, Republica Moldova ar trebui să pună accent în continuare pe exportul produselor cu o valoare adăugată mai mare.

„Următorul pas trebuie să fie mai important decât simpla creștere a volumelor: să exportăm produse cu valoare adăugată mai mare. Nu doar semințe, ci ulei procesat. Nu doar cereale, ci produse finite. Nu doar marfă, ci branduri moldovenești. Aici se joacă, de fapt, competitivitatea economiei noastre”, a concluzionatul expertul economic, Marin Gospodarenco.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

-tv.md

NM Espresso: Aeroportul Chișinău va introduce restricții, SIS-ul este suspectat de «provocare», iar Grosu a «devalorizat» activitatea CSP?

Tragedia din 11 septembrie: ambasada, Sandu

La Chișinău, pe 11 septembrie, a fost comemorată memoria celor 2977 de oameni care au murit în atentatele teroriste din SUA, acum 25 de ani. La ceremonia de la Ambasada SUA au fost prezenți Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Vasile Tofan și alți reprezentanți ai autorităților.

Sandu a declarat că atentatele au constituit un atac asupra valorilor unei societăți libere și a subliniat că Moldova «știe diferența dintre libertate și frică».

Moldova și UE

În aceeași zi, Maia Sandu s-a întâlnit cu comisarul european pentru egalitate și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, aflată într-o vizită la Chișinău. Maia Sandu a povestit cum își consolidează Moldova reziliența în fața diferitelor provocări și crize și cum contribuie acest lucru la securitatea UE.

De asemenea, Maia Sandu a avut o convorbire telefonică cu premierul Ungariei, Peter Magyar, în cadrul căreia i-a mulțumit Ungariei pentru sprijinul acordat integrării europene a Moldovei.

Transnistria: reintegrare, Ozerov, Promo-LEX

Discuțiile privind reintegrarea Transnistriei au presupus întotdeauna un statut special pentru această regiune. Recent însă, autoritățile moldovenești au admis pentru prima dată public că reintegrarea este posibilă și fără un astfel de statut. Ce este aceasta — doar o nouă tactică de negociere sau începutul revizuirii întregului model de reglementare? Despre aceasta — în un nou episod NM_explains it all «Statutul special al Transnistriei se anulează?».

Între timp, ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, nu a exclus că raportul recent al Serviciului de Informații și Securitate privind depozitele de muniții de la Cobasna ar putea fi o «provocare» care «deschide calea către o soluționare prin forță a problemei transnistrene».

Iar ONG-ul Promo-LEX a declarat că liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, denaturează intenționat faptele, afirmând că Promo-LEX a cerut eliberarea tuturor deținuților din Transnistria. În realitate, era vorba doar despre deținuții politici. Krasnoselski însă susține că în stânga Nistrului nu există deținuți politici.

CSP vs Grosu

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a condamnat pe Grosu pentru «declarații denigratoare» la adresa activității consiliului, care nu este întotdeauna de acord cu concluziile comisiei de vetting. Grosu, dacă vă amintiți, a declarat că acest lucru «subminează încrederea» în consiliu și în procesul de vetting. CSP a subliniat că «nu este obligat să confirme formal fiecare concluzie a comisiei» și a calificat drept inadmisibilă «devalorizarea activității unei autorități constituționale».

În același timp, CSP a refuzat să demită încă un procuror, în pofida concluziei negative a comisiei de vetting.

Costiuc vs Carp

În seara zilei de 10 septembrie, în parcarea Parlamentului a avut loc un conflict între liderul Partidului «Democrația Acasă», Vasile Costiuc, și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, deputatul PAS Lilian Carp. Costiuc a declarat că Carp l-a amenințat cu răfuiala fizică pe el și familia sa, iar Carp — că însuși Costiuc l-a amenințat că îl va băga la închisoare dacă va ajunge la putere.

Deputații din «Democrația Acasă» au cerut Procuraturii Generale și organelor de investigații criminale să ancheteze acest incident.

Pe scurt

La Aeroportul Internațional Chișinău vor fi introduse restricții în legătură cu afluxul de pasageri generat de plecarea pelerinilor hasidici. În perioada 14–17 septembrie, în aeroport vor avea acces doar pasagerii care dețin bilete.

Ambasada Israelului a anunțat că, în noaptea de 10 septembrie, trei cetățeni israelieni, inclusiv un copil, nu au fost lăsați să urce în autobuzul Chișinău—Odesa. Poliția a inițiat o anchetă.

Procuratura Anticorupție a transmis în instanță dosarul lui Veaceslav Platon. Acesta este acuzat de obținerea ilegală a unui pachet de acțiuni ale Moldova-Agroindbank în valoare de peste 400 de milioane de lei.

Un tren care circula din Chișinău spre Kiev a lovit o femeie pe o trecere la nivel cu calea ferată. Poliția investighează circumstanțele incidentului.

În weekend, benzina A-95 se va scumpi cu 27 de bani, până la 33,04 lei pentru un litru, iar motorina — cu 60 de bani, până la 34,46 lei pentru un litru.

Granturi pentru startup-uri în Moldova

Șase organizații din Moldova vor primi peste 1 milion de euro de la UE pentru susținerea startup-urilor și pentru a-i ajuta pe antreprenori să intre pe piețele externe. Printre acestea se numără Technovator, care activează în domeniul tehnologiilor DeepTech. Detalii — în reportajul video «Oamenii talentați au nevoie de curaj».

Podcast NM: «Cum îți pare asta?»

Oamenii de știință au găsit o modalitate de a prognoza complicațiile sarcinii, au stabilit cauza inundațiilor din Himalaya și au obținut un progres în domeniul transplantului de organe. În plus, astronomii au descoperit o planetă acoperită de apă, care este amenințată cu dispariția. Despre noutățile din știință — în noul episod al podcastului «Cum îți pare asta?».

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: