Colaj NM

România reacționează la manualele „în limba moldovenească” din Ucraina, în pofida anunțului lui Zelenski. Ciolacu: „Am aflat adevărul”

Premierul României Marcel Ciolacu a declarat că, potrivit înţelegerilor convenite cu autorităţile de la Kiev, Ucraina a recunoscut limba română ca limbă oficială a minorităţii române pe teritoriul său, adăugând că implementarea totală a deciziilor în acest sens este îngreunată, momentan, de faptul că ţara vecină este în război, relatează hotnews.ro. 

Ciolacu a fost întrebat despre faptul că în Ucraina au apărut manuale şcolare în limba moldovenească, în condiţiile în care, anterior, a existat un anunţ oficial, după şedinţa comună a guvernelor român şi ucrainean de la Kiev, din luna octombrie, potrivit căruia se renunţă la limba moldovenească şi este recunoscută limba română ca limbă oficială a minorităţii române din Ucraina.

Haideţi să spunem tot adevărul. În momentul în care prim-ministrul Ucrainei, Denis Şmihal, a venit la Bucureşti, am avut discuţia în ceea ce priveşte limba moldovenească şi am stabilit ca şi prioritate în agenda românească. Agenda ucraineană avea alte priorităţi. (…) M-am întâlnit cu preşedintele Zelenski la Atena, când am avut întâlnirea cu prim-ministrul Mitsotakis, cu premierul Bulgariei, şi cu preşedinta Comisiei Europene, unde am avut o discuţie şi mi-a spus: ştiu, mi-a spus Denis de această problemă (…) n-am nicio problemă, nu e o prioritate pentru mine, înţeleg, în schimb, contextul, mai mult că Republica Moldova şi ea şi-a schimbat, nu mai există limba moldovenească pe teritoriul Republicii Moldova, e numai limba română. Când am plecat cu colegii mei din Guvern şi am avut şedinţa comună de guvern, la mijlocul şedinţei comune de guvern, cu noi la masă au venit toţi miniştrii ucraineni, au ţinut şedinţă de guvern şi au legiferat prin decizia guvernului că limba oficială pe teritoriul Ucrainei este limba română”, a afirmat Ciolacu.

El a explicat în continuare că Ucraina este o ţară în război.

Noi vorbim de o Ucraină în război. (…) Aseară m-am umplut de nervi, am adormit pe la 1:30. Am sunat şi în Ucraina, cum era normal. Am pus şi consilierul de politică externă să dea telefoane să vadă ce se întâmplă (…). Şi am aflat adevărul. Acele manuale fuseseră date la tipărit. Repet, vorbim de o ţară în război, pe o anumită zonă. Unele au fost modificate, dar Ucraina a recunoscut oficial”, a mai declarat Ciolacu.

Întrebat dacă este vorba de „o problemă logistică faptul că nu au putut să tipărească manuale noi”, Ciolacu a menționat: „Normal”. Pentru a-şi întări spusele, acesta a adăugat, cu referire la decizia guvernanţilor de la Kiev privind recunoaşterea limbii române: „Avem toate documentele”.

Pe 15 noiembrie, Libertatea a publicat cum arată cărțile care se pregătesc pentru viitorul an școlar la editura didactică „Svit”, finanțată de guvernul ucrainean. Este vorba de manualele de „Limba moldovenească” și de „Literatura moldovenească și universală”, ambele pentru elevii români de clasa a V-a. Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, este cel care a primit cele două coperte.

libertatea.ro

Pe 18 octombrie, în timpul vizitei premierului român, Marcel Ciolacu, la Kiev, Guvernul ucrainean a adoptat o hotărâre care stipulează că limba vorbită de minoritatea română din Ucraina este româna, dar nu „moldoveneasca”, cum era anterior.

Declarația prin care se confirmă limba română ca limbă oficială pentru comunitatea românească din Ucraina a fost salutată la Kiev. La Chișinău, aceasta a întâmpinat și laude, dar și critici. Președinta Maia Sandu a catalogat documentul drept „o mișcare importantă care consolidează unitatea țărilor noastre”. La rândul său, și președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a apreciat public colaborarea dintre Ucraina, Moldova și România.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a salutat decizia autorităților ucrainene. „Vești bune!” – a scris în limba română înalta oficială europeană pe platforma X (fosta Twitter).

Decizia autorităților ucrainene a stârnit, însă, nemulțumirea secretarului executiv al Partidului Socialiștilor Igor Dodon și a Partidului „Renaștere”, afiliat fugarului Ilan Șor. Dodon și formațiunea „Renaștere” declarau că prin această decizie autoritățile de la Kiev ar fi încălcat identitatea „moldovenilor din Ucraina”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: