multimedia.parlament.md

România se angajează să sprijine Moldova și Ucraina în parcursul european. Rezoluția adoptată la Maramureș

La ședința comisiilor juridice din parlamentele Republicii Moldova, României și Ucrainei a fost adoptată o rezoluție. Potrivit reprezentanților Chișinăului, în document se stipulează că Senatul României confirmă sprijinul acordat Moldovei și Ucrainei în parcursul european iar politica instituțională a statului român este îndreptată spre acordarea întregului sprijin, la toate nivelurile. 

Reprezentanții Parlamentului de la Chișinău au declarat pe 26 ianuarie că „o rezoluție care confirmă sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova și Ucrainei a fost adoptată în cadrul ședinței comune a comisiilor juridice din parlamentele Republicii Moldova, României și Ucrainei”.

„Rezoluția a fost semnată de conducerea Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlamentul Republicii Moldova, a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senatul României și a Comitetului pentru politică juridică din Rada Supremă a Ucrainei. În document se stipulează că Senatul României confirmă sprijinul acordat Republicii Moldova și Ucrainei în parcursul european. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a reiterat disponibilitatea de a oferi suport în procesul de realizare a reformelor în contextul aderării la UE”, au raportat reprezentanții Chișinăului.

Potrivit sursei, în rezoluție se menționează că politica instituțională a statului român este îndreptată spre acordarea întregului sprijin, la toate nivelurile, pentru facilitarea parcursului către integrarea europeană.

„Totodată, părțile semnatare au condamnat agresiunea armată a Federației Ruse în Ucraina și au subliniat necesitatea tragerii la răspundere a celor vinovați de infracțiunea de agresiune și a despăgubirii prejudiciului cauzat de Rusia”, au comunicat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău.

Sursa a mai precizat că ședința comună a comisiilor juridice se desfășoară în perioada 24-28 ianuarie. Anterior, Parlamentul de la Chișinău menționa că reuniunea va avea loc până pe 26 ianuarie. Menționăm, întâlnirea are loc în comuna Moisei din Maramureș. La discuții participă inclusiv președintele Parlamentului de la Chișinău Igor Grosu, vicepreședintele Senatului României Virgil Guran și președintele Radei Supreme a Ucrainei Ruslan Stefanciuk. Cel din urmă, potrivit jurnaliștilor români, participă printr-o înregistrare audio-video la eveniment.

***

Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie 2022. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar la 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată.

Ulterior, Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană. Informația a fost confirmată, în seara de 14 decembrie 2023, de președintele Consiliului European Charles Michel.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: