Presa rusă, printre care agențiile TASS, RIA Novosti și Interfax au anunțat pe 30 aprilie că două obuze lansate de forțele armate ucrainene au căzut în regiunea Briansk din Rusia, situată la frontiera cu Ucraina. Kievul nu a comentat deocamdată acuzațiile.
Potrivit guvernatorului regiunii Briansk Alexandr Bogomaz, un depozit petrolier din Briansk a fost atacat de armata ucraineană.
„S-a produs o explozie, fiind avariată clădirea terminalului petrolier. Al doilea obuz a căzut pe teritoriul adiacent”, a scris Bogomaz pe canalul său de Telegram.
Mai mult, potrivit oficialului rus, un avion ucrainean a încercat să pătrundă pe teritoriul Rusiei, pentru a ataca terminalul petrolier, scrie RT. Din primele informații, nu au fost înregistrate victime. Autoritățile ruse nu au precizat ce s-a întâmplat cu „avionul ucrainean”.
Nu este primul incident de acest fel. Anterior, armata rusă a acuzat forțele armate ucrainene că au atacat un sat și două puncte de control al frontierei.
Consilierul prezidențial Mihail Podoleak a calificat drept „absolut firești, un proces natural” și „o intervenție a providenței în acțiunile păcătoșilor” deflagrațiile care s-au produs în regiunile Belgorod, Voronej și Kursk din Rusia. Ulterior, Podoleak a declarat că Ucraina se va apăra de agresiunea rusă prin toate mijloacele, inclusiv cu atacuri asupra depozitelor și bazelor Federației Ruse. Potrivit acestuia, lumea recunoaște acest drept al Ucrainei, întrucât Moscova este cea care a atacat țara vecină, potrivit pravda.com.
RIA Novosti
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Apariția în spațiul public a imaginilor foto sau video surprinse la locul intervențiilor forțelor de ordine este condamnată de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu. Într-un interviu pentru NewsMaker, acesta a explicat că, pentru a preveni astfel de scurgeri, a dispus interzicerea utilizării telefoanelor mobile de către angajați, inclusiv în timpul cercetărilor la fața locului.
„Cu părere de rău, apar în spațiul public anumite poze sau video, dar țin să remarc că asta nicidecum nu ne avantajează pe noi. Dimpotrivă, ne dezavantajează. Trebuie să înțelegem că la faa locului, când vorbim de un accident sau crimă, nu vine doar poliția. Sunt mult mai multe servicii începând de la instituțiile de drept, de forță, medicale, etc. Sunt o serie”, a explicat Cernăuțeanu.
Referitor la cazul recent în care imaginile video surprinse în timpul intervenției poliției la domiciliul deputatului Vasile Bolea au ajuns pe internet și au fost preluate de presă, șeful IGP a precizat că acestea nu au fost extrase din serverul instituției, ci filmate direct de pe ecranul camerei de corp a polițistului care a intervenit la fața locului. Scurgerea este investigată inclusiv de procurori.
„Acest video s-a descărcat automat în server. Din server nu a extras nimeni acel video, dar în același timp camera de corp are un ecran unde poți să dai în reluare și să te uiți la video. Acel video a fost extras de pe ecranul body-camerei. Se vede și rama monitorului. Este regretabil acest lucru. Nu doar pentru că este vorba despre un deputat. Și în raport cu oricare cetățean acest lucru nu trebuie să se intample. Nu cred că există o scuză pentru cei care au făcut acest lucru”, a declarat șeful IGP.
Pentru a preveni astfel de scurgeri, Cernăuțeanu a anunțat că le-a interzis angajaților săi folosească telefoanele mobile pentru a fotografia sau filma în timpul cercetărilor la fața locului: „Pentru aceasta este expertul care vine cu aparatul foto sau tehnica specială, el trebuie să asigure mecanismul. Nu fotografiază fiecare cum vrea și din ce unghi vrea”.
***
Reamintim că, recent, au fost scurse în mediul online imagini video de la domiciliul deputatului Vasile Bolea, unde oamenii legii au intervenit într-un presupus caz de violență în familie. În urma scandalului declanșat, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a solicitat Inspectoratului General al Poliției să inițieze o anchetă privind scurgerea în presă a imaginilor video și a anunțat că va sesiza Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Presă în legătură cu modul în care mass-media a gestionat acest subiect, în special din perspectiva protecției drepturilor minorilor. În consecință, Consiliul Audiovizualului a emis avertismente pentru 11 posturi TV, acuzate de încălcarea dreptului la viață privată. Postul ProTV a fost sancționat suplimentar cu o amendă de 10.000 de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
