Colaj NM

„Rusia arată din nou că nu caută pacea”. Maia Sandu, reacție la atacul cu 9 morți din Ucraina

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat atacul asupra Kievului, care a provocat moartea a cel puțin 9 persoane și rănirea altor 70. Într-un mesaj publicat pe o rețea de socializare, Sandu a subliniat că Rusia nu caută pace, ci „doar moarte și distrugere”, adăugând că Ucraina are nevoie de mai mult sprijin și de mai multă apărare aeriană.

„În timp ce lumea speră la o încetare a focului, Rusia arată din nou că nu caută pacea – doar moarte și distrugere. Cel mai recent atac cu rachete asupra Kievului a ucis și rănit civili. Moldova condamnă acest act de teroare”, a scris Maia Sandu pe o rețea de socializare.

Șefa statului a adăugat că „Ucraina are nevoie de mai mult sprijin, mai multă apărare aeriană” și că „doar forța poate opri acest război”.

Cel puțin 9 persoane au murit și peste 70 au fost rănite în urma unui atac masiv lansat de Rusia asupra Kievului, în noaptea de 23 spre 24 aprilie. Informațiile au fost comunicate, în dimineața zilei de 24 aprilie, de Serviciul de Stat pentru Situații Excepționale al Ucrainei. Potrivit instituției, cele mai grave consecințe s-au înregistrat într-un sector al capitalei, unde „de sub ruine se aud apeluri telefonice”, astfel că „căutările vor continua până când se va confirma că toate persoanele au fost găsite”.

Actualizare: În contextul numărului de decese, reprezentanții Serviciului de Stat pentru Situații Excepționale al Ucrainei au precizat că este vorba despre „8 sau 9 persoane”. „Avem 8 victime identificate și există o parte de corp neidentificată. Deocamdată, nu știm dacă aceasta va fi a 9-a victimă sau dacă este posibil ca acea parte de corp să aparțină uneia dintre cele 8 persoane deja identificate”, au comunicat reprezentanții instituției.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

În Bulgaria au loc alegeri parlamentare anticipate. În sondaje conduce mișcarea fostului președinte

Pe 19 aprilie, în Bulgaria, au loc alegeri parlamentare anticipate – al optulea scrutin parlamentar din ultimii cinci ani. La alegeri participă 24 de partide și coaliții, însă principalul favorit este coaliția „Bulgaria Progresistă”, creată cu doar câteva săptămâni înainte de scrutin de fostul președinte eurosceptic Rumen Radev. Acesta promite să lupte cu corupția și să restabilească dialogul cu Rusia, relatează BBC.

Ce arată sondajele

Potrivit diferitelor sondaje, „Bulgaria Progresistă” ar putea obține între 30% și 40% din voturile alegătorilor. Acest rezultat ar fi mai mare decât al oricărui alt partid, deși formațiunea a fost creată cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri.

În afară de aceasta, șanse reale de a accede în noul parlament au cel puțin patru partide. Liderii a două dintre ele – „Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei” și „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți” – au fost suspectați de corupție, notează sursa citată.

Printre candidații probabili care ar putea intra în parlament se numără și partidul „Renaștere”, al cărui lider, Kostadin Kostadinov, a călătorit în repetate rânduri în Rusia, ultima dată în noiembrie 2025. Șanse de a depăși pragul electoral de 4% are și Partidul Socialist Bulgar, care este, de asemenea, considerat pro-rus.

Politica din Bulgaria

Potrivit sursei citate, politica din Bulgaria rămâne fragmentată de cinci ani – nicio forță nu reușește să se mențină la putere. Alegerile actuale sunt o consecință directă a crizei politice de la sfârșitul anului 2025. Atunci, în Bulgaria au avut loc cele mai ample proteste din ultimii 10 ani. Inițial, acestea au început ca manifestații împotriva bugetului pentru 2026, dar s-au transformat rapid în proteste împotriva întregului sistem politic și a corupției. În decembrie, guvernul și-a dat demisia, iar președintele a fost nevoit să numească un cabinet tehnic interimar.

Bulgaria este o republică parlamentară. Adunarea Națională, parlament unicameral format din 240 de deputați, adoptă legi, aprobă guvernul și îl poate demite în orice moment. Stabilitatea guvernului depinde de capacitatea partidelor de a forma o coaliție funcțională. Președintele rămâne o figură importantă, mai ales în perioade de criză: el nu conduce direct țara, dar poate numi un guvern interimar atunci când partidele nu reușesc să ajungă la un acord.

Cine este Rumen Radev

Rumen Radev a demisionat în 2025 din funcția de președinte cu un an înainte de încheierea celui de-al doilea mandat. Oficial, el a declarat că dorește să participe mai activ la viața politică a țării și să lupte cu corupția.

Radev este un cunoscut eurosceptic, care a criticat introducerea monedei euro în țară de la 1 ianuarie 2026 fără organizarea unui referendum. El s-a pronunțat împotriva creșterii ajutorului militar pentru Ucraina, afirmând că „în acest conflict nu există o soluție militară”, iar recent a declarat că „poporul bulgar nu percepe Rusia ca pe un inamic, indiferent de propaganda de pe ecrane a unor impostori”. El a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a „restabili dialogul cu Rusia”, mai ales că Bulgaria „se află într-o poziție unică, fiind singurul stat membru al Uniunii Europene care este în același timp slav și ortodox de rit răsăritean”.

Potrivit sursei citate, dacă rezultatele sondajelor de opinie se vor confirma, Rumen Radev va trebui fie să intre într-o coaliție pentru a obține o majoritate parlamentară, fie să formeze un guvern minoritar, mai puțin stabil.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: