Scăderea critică a nivelului Dunării ar putea afecta și Republica Moldova. Pentru a preveni o eventuală agravare a situației din sectorul energetic, Guvernul a aprobat un pachet de măsuri anticriză. NewsMaker explică ce se întâmplă, dacă există riscul unor deconectări de urgență de la energia electrică și ce măsuri iau autoritățile.
Ce se întâmplă pe Dunăre
Din cauza temperaturilor ridicate și a secetei care afectează Europa, nivelul apei din Dunăre a scăzut până la un minim istoric, provocând probleme în sectorul energetic și în transportul fluvial. Potrivit Euronews, săptămâna trecută, în Ungaria, nivelul fluviului a coborât la valori record de scăzute, iar tot mai multe porțiuni de uscat au ieșit la suprafață.
În aceste condiții, duminică, autoritățile ungare au oprit penultimul reactor al singurei centrale nucleare din țară, Paks, care asigură aproximativ 40% din producția de energie electrică a Ungariei. Este pentru prima dată în ultimii 44 de ani când centrala este afectată de nivelul atât de scăzut al Dunării.
În Serbia, scăderea nivelului Dunării a scos la suprafață nave scufundate încă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Totodată, autoritățile sârbe au avertizat că, dacă nivelul apei va continua să scadă, navigația pe fluviu ar putea fi suspendată.
În România, unul dintre reactoarele Centralei Nucleare Cernavodă a fost oprit, iar pentru a asigura un debit mai mare de apă necesar funcționării centralei, Ministerul Apărării Naționale a detonat, pe 3 august, stânca Pârjoaia.
Între timp, compania de stat Energocom din Republica Moldova a anunțat că, prin intermediul său, România a început să importe energie electrică din Ucraina.
Expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, a declarat pentru NM că Centrala Nucleară Cernavodă este alcătuită din două reactoare, fiecare cu o putere de 650 MWh.
„Al doilea reactor funcționează, însă situația este complicată. În structura producției de energie electrică din România, 26% revine hidrocentralelor, 22% – energiei nucleare, 20% – gazului, 18% – energiei regenerabile, solare și eoliene, 13,5% – cărbunelui, iar restul de 0,5% – biogazului”, a declarat Tofilat.
Potrivit acestuia, România intenționează majorarea producției de energie pe bază de gaz și cărbune, precum și să accelereze punerea în funcțiune a centralelor electrice din surse regenerabile, care se află în prezent în etapa finală de implementare.
„În cele mai nefavorabile scenarii, importul poate ajunge la 3–3,5 mii MWh. Aceasta este limita capacității de import a României. Ei intenționează să acopere deficitul din Bulgaria, Serbia și chiar din Ucraina”, a spus Tofilat.
Ce înseamnă asta pentru Moldova
În ultimii ani, Republica Moldova importă o parte semnificativă din energia electrică consumată din România. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, a declarat într-un interviu pentru Radio Moldova, pe 3 august, că, din cauza secetei de pe Dunăre, există riscul opririi centralelor nucleare nu doar din România, ci și din Bulgaria și Ungaria.
„Este evident că acest lucru afectează întreaga regiune. Nu este un secret că noi importăm 60% din energia electrică. De asemenea, avem o pondere mare a energiei regenerabile produse local, la care se adaugă acum energia electrică stocată în baterii”, a declarat Mîța. Potrivit acestuia, aproximativ 40% din energia electrică consumată este importată din România, iar celelalte 20% Republica Moldova le primește din Ucraina.
Având în vedere situația creată, există riscul ca achizițiile de energie electrică de care are nevoie Republica Moldova să nu poată fi asigurate, a spus secretarul de stat al Ministerului Energiei. „Va trebui să căutăm surse alternative, dar este evident că acestea vor fi mai scumpe. […] Avem două opțiuni: energie electrică scumpă sau lipsa energiei electrice. Alegerea noastră este ca energia electrică să fie”, a declarat el.
Potrivit lui Sergiu Tofilat, teoretic, în România ar putea apărea un deficit de energie electrică, care ar putea duce la deconectări de urgență. În acest caz, același risc există și pentru Republica Moldova.
„În ceea ce privește prețurile, noi cumpărăm de pe bursă 15–20% din energia electrică pe care o consumăm. Acum situația este complicată: dacă ne uităm la vârful de consum (între orele 19:00 și 00:00), un MWh costă între 200 și 450 de euro, adică până la 8 lei pentru 1 kWh. Deși, pe 30 iulie, când de asemenea a fost foarte cald, prețul a ajuns la 1.000 de euro pentru 1 MWh, adică până la 20 de lei pentru 1 kWh”, a explicat expertul.
Ce măsuri ia Guvernul
Comisia Națională de Management al Crizelor, condusă de premierul Vasile Tofan, a adoptat pe 3 august un pachet de decizii anticriză, inclusiv interzicerea exportului de energie electrică în intervalul 18:00–22:00. De asemenea, autoritățile intenționează să accelereze finalizarea echipării sistemelor de stocare a energiei electrice din surse regenerabile, pentru a reduce vârfurile de consum și a stabiliza rețeaua. Totodată, Energocom va identifica și va contracta achiziția de energie electrică din surse alternative din România, Ucraina și de pe alte piețe.
Comisia a aprobat, de asemenea, un set de măsuri temporare pentru reducerea consumului de energie electrică. În clădirile publice și comerciale, iluminatul interior va trebui redus cu cel puțin 30%, acolo unde este posibil, iar iluminatul din încăperile neocupate va fi oprit.
În intervalul 18:00–06:00 vor fi deconectate fântânile arteziene, iluminatul vitrinelor, precum și iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar.
Întreprinderile cu procese de producție cu consum mare de energie – cuptoare electrice și instalații de topire – vor trebui să își reorganizeze activitatea astfel încât consumul principal de energie să aibă loc în afara intervalelor 06:00–09:00 și 18:00–23:00.
Operatorii serviciilor de alimentare cu apă și canalizare își vor adapta funcționarea pompelor pentru a reduce consumul de energie în intervalele de timp menționate.
Autoritățile publice locale vor trebui, de asemenea, să raționalizeze consumul de energie electrică, inclusiv prin optimizarea iluminatului stradal, fără a afecta serviciile esențiale.
Totodată, administratorii blocurilor de locuințe vor trebui să informeze locatarii cu privire la recomandarea de a evita utilizarea lifturilor în orele de consum maxim – între 06:00 și 09:00, precum și între 18:00 și 23:00 – pentru a preveni blocarea persoanelor în cazul unor eventuale întreruperi ale alimentării cu energie electrică, se arată în comunicatul publicat pe site-ul Guvernului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
