NewsMaker

„Să se concentreze pe soluții reale, nu pe propagandă”. Chișinăul reacționează la un interviu cu ambasadorul Rusiei în Moldova

Chișinăul a reacționat la declarațiile făcute de ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, în timpul unui interviu pentru un post de radio rusesc. „Afirmația conform căreia situația economică a Republicii Moldova depinde de legăturile comerciale cu Federația Rusă este o distorsionare gravă a realității”, a comunicat Ministerul de Externe de la Chișinău. Ozerov a vorbit și despre neutralitatea țării noastre însă, a adăugat Chișinăul, Rusia este singurul stat care încălcă neutralitatea prin prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, Ministerul de Externe i-a cerut ambasadorului „să înceteze propagarea declarațiilor false” și „să se concentreze pe soluții reale în beneficiul cetățenilor din ambele țări, nu pe propagandă”. 

Declarația Chișinăului 

Pe 17 noiembrie, Chișinăul a anunțat că „Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova condamnă declarațiile false și nefondate ale ambasadorului agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, făcute într-un interviu pentru un post de radio din Rusia”.

„Afirmația conform căreia situația economică a Republicii Moldova depinde de legăturile comerciale cu Federația Rusă este o distorsionare gravă a realității. Faptele sunt clare: peste 65% din exporturile Moldovei ajung în statele Uniunii Europene, în timp ce doar 3,7 % merg în Federația Rusă. De altfel, chiar și regiunea transnistreană a Moldovei exportă peste 80% din mărfurile sale către UE. Țările Uniunii Europene sunt partenerii noștri de încredere, care oferă acces deschis în baza regulilor transparente și previzibile produselor noastre agricole, fructelor, legumelor și vinurilor de calitate. În contrast, Rusia a impus de-a lungul anilor embargouri abuzive, motivate politic, afectând producătorii moldoveni și multe familii care depindeau de aceste exporturi”, a declarat Ministerul de la Chișinău.

Instituția a adăugat că „ambasadorul a vorbit și despre neutralitatea țării noastre, însă Rusia este singurul stat care încălcă pe durată lungă de timp neutralitatea constituțională prin prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, împotriva voinței statului nostru”.

„Aderarea la Uniunea Europeană, decizia sprijinită de către cetățenii Republicii Moldova în cadrul referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, nu contravine în niciun fel statutului de neutralitate, așa cum demonstrează state neutre, membre ale UE, precum Austria, Irlanda sau Malta. Dacă ambasadorul Federației Ruse dorește să contribuie la relansarea relațiilor bilaterale, primul pas ar trebui să fie elaborarea unui plan concret pentru retragerea necondiționată a trupelor ruse din stânga Nistrului”, a mai spus Chișinăul.

Ministerul a cerut ambasadorului agreat al Federației Ruse „să înceteze propagarea declarațiilor false și manipulative care pot depăși limitele comportamentului diplomatic reglementat de Convenția de la Viena”.

„Republica Moldova nu va tolera încercările de dezinformare și subminare a adevărului. Ambasadorul agreat este invitat să respecte cu strictețe normele diplomatice și să se concentreze pe soluții reale în beneficiul cetățenilor din ambele țări, nu pe propagandă”, se mai arată în declarația Ministerului de Externe.

Ce a spus Ozerov

Într-un interviu pentru Radio Rusia, Oleg Ozerov a spus că „toată economia, absolut întreaga economie a Moldovei se bazează pe un fundament solid creat de Uniunea Sovietică și anume pe centrala termoelectrică din Transnistria”.

„Dacă nu ar fi aceasta, situația Moldovei ar fi deplorabilă. Din Rusia, această stație primește gaz, iar acest gaz ieftin asigură rentabilitatea economiei din Transnistria și Moldova. Dezvoltarea și prosperitatea Moldovei depind într-o mare măsură de Federația Rusă – de livrările de gaz, de funcționarea centralei termoelectrice din Transnistria”, a declarat Ozerov, potrivit Ria Novosti.

În același interviu, Ozerov a spus că „tot felul de forțe externe încearcă să atragă Moldova în jocuri militariste”, dar în interesul Moldovei este să nu permită militarizarea țării și să nu o implice într-un bloc militar ostil Rusiei. „Vedem că acele țări care aderă la UE ajung, într-un mod inexplicabil, imediat în NATO. Există o astfel de încercare și în acest caz, dar deocamdată statutul de neutralitate este fixat în constituție”, a mai declarat Ozerov.

***

Declarațiile lui Oleg Ozerov au loc după ce pe 12 noiembrie Chișinăul i-a înmânat o notă de protest. Ultima viza implicarea ilegală și deliberată a Federației Ruse în procesul electoral din Republica Moldova. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: