Наталья Титова

Să trimitem rușii în Siberia, pentru că vorbesc limba mamei? Stela Untila, despre baricade, ură și răni care dor

Decizia Curții Constituționale care afectează statutul limbii ruse a pus pe jar moldovenii. Mai divizați ca niciodată, continuăm să ne urâm unii pe alții și să ne împărțim pe baricade. Așa cum NM este o redacție în care majoritatea jurnaliștilor sunt vorbitori de rusă, efectele CC s-au făcut simțite, involuntar, și aici. Mai în glumă, mai în serios, în discuții amicale, colegii mei și-au expus gândurile și sentimentele.

A fost o descoperire pentru mine faptul că pe ei îi doare. Și nu e vorba despre decizia CC sau despre retorica politicienilor. Din fericire, colegii mei sunt oameni intelectuali, care privesc rațional lucrurile și nu se lasă manipulați. Dar subiectul a atins anumite coarde sensbile, în special în urma reacțiilor și comentariilor de pe rețelele de socializare.

Ultima picătură a fost o postare despre cum Republica Moldova a primit și adoptat cu brațele deschise minoritățile etnice, iar acestea (nerecunoscătoare), refuză să învețe limba română. Am realizat că niciunul dintre colegii mei nu contestă necesitatea studierii limbii române și toți dintre ei o înțeleg perfect, iar mulți dintre ei o vorbesc și o scriu.

Totuși, astăzi, am avut un șoc. Am urmărit reportajul Dariei Slobodcikov despre rușii din Moldova și am constatat că, de fapt, acești oameni nu au casă. „Federația Rusă a privatizat lumea rușilor”, a spus la un moment dat Ivan Sveatcenko. Cât adevăr. În Rusia, sunt priviți drept moldoveni, deci străini sau chiar venetici. În Moldova sunt ocupanți și minorități, iar noi, știm bine, puterea aparține celor mulți. Cu alte cuvinte, „închide gura și taci”. Sau dacă insiști să o deschizi, fii atent în ce limbă vorbești.

Când mergem la Moscova, de ce respectăm rușii? De ce nu ne amintim de deportări și de Stalin? Pentru că sunt la ei acasă, nu-i așa? Iar vorbitorii de rusă din Moldova sunt, oare, vinovați că URSS a născut dictatori? Pe etnicii ruși din Moldova de ce nu îi respectăm? Sunt vinovați ei sau părinții lor pentru ce s-a întâmplat? În Germania de ce nu urâți nemții, nu sunt ei urmașii lui Hitler? Da, durerea este mare, rănile nu s-au cicatrizat. Dar trebuie să trăim mai departe și să învățăm să nu repetăm greșelile din trecut.

Etnicii ruși care locuiesc în Moldova au la dispoziție doar două variante: sau să trăiască în lumea lor, în cercuri închise, unde rudele, prietenii, grădinița, școala, teatrele și bibliotecile sunt pentru vorbitorii de rusă. În mare parte, ei sunt cei care spun că nu se simt discriminați, că nu au întâlnit oameni care să îi ofenseze. Alții, însă, aleg să rupă bariera, să înfrunte realitatea și să încerce să-și păstreze identitatea, să se impună, să ceară respect. Ei sunt cei care merg în școli cu predare în română și, pe alocuri, ofensați, pe alocuri, luați peste picior și, cel mai des, neînțeleși – înfruntă societatea.

O colegă povestea cum și-a dorit foarte mult să învețe într-o anumită instituție din Chișinău și a riscat să se înscrie la cursuri în limba română. Experiența ei a fost dureroasă. Unii profesori au făcut glume pe seama accentului ei și s-a ajuns până acolo că pur și simplu, acest om, de altfel, foarte sociabil, s-a închis pentru cei din jur și a învățat să tacă pentru a nu stârni noi reacții neplăcute.

Îmi amintesc că, în copilărie, în satul bunicilor mei, era o singură femeie vorbitoare de rusă. Cât de vorbitor de la sine este faptul că nici mama nu ține minte cum o cheamă și toată lumea o numea „rusca”. Să vă mai spun că acea femeie toată viața a refuzat să vorbească în română? Oamenii o tratau bine, venea în vizită, uneori, și la bunicii mei. Ai mei vorbeau româna, ea în rusă. Așa s-au înțeles toată viața. Știa foarte bine limba română. De ce nu o vorbea? Poate pentru că atunci nu ar mai fi fost „rusca” și ar fi devenit pur și simplu un sătean ca toți ceilalți. Sau pentru că a fost de atâtea ori ținta glumelor vecinilor, încât a început să urască limba română. Asta ne dorim?

„Ospitalitate, tradiție, mister”, ziceați. Pe naiba. Vorbiți de străini și de cât de primitori sunt moldovenii și îi tratați cu dispreț pe cei care au aceleași drepturi ca și voi. Noi suntem Charlie Hebdo, noi plângem alături de Ucraina, noi suferim pentru Notre Dame de Paris. Și tot noi suntem cei care îi numim porci și i-am trimite în Siberia pe cei de alături, pentru că vorbesc limba mamei lor.

Încotro ne îndreptăm? Cine suntem noi să împărțim lumea în cetățeni superiori și cetățeni inferiori? Oare nu ne-a învățat nimic trecutul? Violența naște violență. Tot în rusă există o expresie bine-cunoscută: dacă îi spui omului de o sută de ori că e porc, va începe să grohăie. Iată că nu mereu funcționează așa. Uneori, dacă îi spui omului de o sută de ori că este cetățean de categoria a II-a pentru că nu știe româna, acesta pur și simplu va refuza să o vorbească.

Dragostea cu bățul în cap nu merge, chiar dacă tu consideri că româna este cea mai frumoasă/dulce/melodioasă și minunată limbă de pe glob. Poate încercăm să nu ne mai spunem unii altora cum să trăim, în ce limbă să vorbim, când să sărbătorim și la ce să ne uităm. Poate încercăm să lăsăm ura la o parte și vedem ce iese?

Apropo, să vă mai dezvălui un secret: o parte dintre colegii mei de etnie rusă sunt unioniști. Dar mai multe despre asta – cu altă ocazie.

Stela Untila – editor NewsMaker

Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției NM. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Festivalul Vinului de Autor 2025 confirmă potențialul vinurilor moldovenești

Chișinăul a trăit pe 6 și 7 septembrie una dintre cele mai calde ediții ale Festivalului Vinului de Autor. În curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, vinul a devenit limbaj comun pentru aproape 4.000 de vizitatori, veniți să descopere istorii ascunse în fiecare pahar.

Atmosfera a fost una unică: de la degustări ghidate cu sommelieri și conversații sincere cu vinificatorii, la muzică live și momente de convivialitate. Totul a fost despre vinuri de calitate produse în Moldova, despre tradiții, terroir și pasiunea celor care pun suflet în fiecare sticlă. Publicul a arătat că există o generație de consumatori atenți, dornici să înțeleagă diferența dintre vinul de serie și cel creat cu devotament, în ediții limitate.

Arcadie Foșnea, președintele Consiliului Asociației Micilor Producători de Vinuri din Moldova și fondatorul Cramei Mircești, a declarat la deschiderea festivalului:

„ Asociația noastră se dezvoltă cu pași rapizi, inclusiv datorită sprijinului oferit de partenerii noștri. Le mulțumesc și colegilor care, pentru acest weekend, au lăsat pivnițele și au venit să fie alături de amatorii de vinuri, să împărtășească emoții și să felicite publicul cu vinuri deosebite. Le doresc tuturor o toamnă bogată, pentru că așteptările sunt mari, iar vinurile de autor merită cât mai mulți admiratori și prieteni adevărați.”

Ulterior, acesta a adresat mulțumiri partenerilor festivalului – Victoriabank (partener principal), Oficiul Național al Viei și Vinului, Ukraine-Moldova American Enterprise Fund, Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern, SUPRATEN, Lagmar și BASF Agricultural Solutions Moldova – precum și vinificatorilor care au adus în fața publicului colecțiile lor limitate, vinuri ce trebuie nu doar gustate, ci și înțelese, inclusiv, într-un cadru festiv, alături de connaisseuri, muzică bună și pairing gastronomic inspirat.

Creștere și diversitate

Unul dintre cele mai vizibile rezultate ale acestei ediții este creșterea numărului de participanți: 40 de vinificatori și-au prezentat vinurile, comparativ cu 36 în 2024. Această diversitate a adus împreună terroiruri variate, tehnici inovatoare și stiluri personale, transformând festivalul într-o experiență completă pe scena culturală și gastronomică din Moldova.

Vinuri mici ca număr, mari ca valoare

Pe parcursul celor două zile, clinchetele de pahare s-au împletit cu reflecții despre viitorul industriei. Ștefan Iamandi, reprezentant al Oficiului Național al Viei și Vinului, a subliniat rolul pe care îl joacă micii producători în imaginea internațională a Moldovei:

„Dragi iubitori ai vinului de autor, dragi producători, sunteți ‘mici’ doar ca definiție a legislației. În realitate, produceți vinuri mari, care an de an cuceresc lumea și medaliile internaționale. Vinurile moldovenești sunt cele mai medaliate din Europa de Est. Fiecare dintre voi aduce unicitate și autenticitate, iar asta face Moldova unică pe harta vinului.”

Comunitate și cultură

Mai presus de cifre, festivalul a consolidat o comunitate vie. Vinificatorii au vorbit despre tradiții și inovații, vizitatorii au învățat să aprecieze subtilitățile unui vin bine lucrat, iar împreună s-a conturat o cultură a consumului bazată pe curiozitate, respect și conștiență.

Experiența festivalului a fost completată de Asociația Sommelierilor din Republica Moldova, care pe parcursul celor două zile a susținut patru masterclassuri interactive. Publicul a descoperit cum forma paharului poate schimba percepția asupra vinului, ce asocieri neașteptate se pot crea între vinurile de autor și gastronomia locală, dar și cum arată o degustare în orb – un exercițiu menit să pună în valoare atenția, simțurile și obiectivitatea participanților.

Pentru cei care vor să retrăiască atmosfera festivalului și să-și caute chipurile dragi printre albume, toate fotografiile sunt disponibile aici:

Un rol important l-au avut și partenerii media – Agromedia.md, Agrobiznes, Locuri.md, Diez, Locals.md, Agora, Agroexpert.md, NewsMaker și wine-and-spirits – care au contribuit la ducerea mesajului mai departe către publicul pasionat de vinuri autentice.

O tradiție care crește

Ediția din 2025 a demonstrat încă o dată că vinul de autor este mai mult decât un produs: este parte a identității și culturii moldovenești. Festivalul a devenit un reper anual pentru cei care apreciază autenticitatea și rafinamentul, dar și un spațiu de învățare – unde publicul descoperă diferența dintre vinul de serie și vinul de autor, creat cu atenție, în ediții limitate.

În acest fel, evenimentul contribuie nu doar la promovarea producătorilor locali, ci și la formarea unei culturi a consumului responsabil și conștient, în care vinurile de calitate sunt valorizate pentru istoria, terroirul și munca din spatele lor.

Pentru a rămâne conectați la noutăți și pentru a afla data următoarei ediții, publicul este invitat să urmărească paginile oficiale, unde vor fi anunțate detaliile despre Festivalul Vinului de Autor 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: