Andrei Mardari / NewsMaker

Salariul unui ministru va fi 50 de mii de lei. Sirețeanu: În mediul privat eu pot să iau mai mult 

Ministra Finanțelor Veronica Sirețeanu susține că salariul unui ministru urmează să ajungă până la 50 de mii de lei. Oficialul din Guvern a spus că în mediul privat ar putea ridica un venit mai mare pentru pachetul de competență pe care îl posedă. În același timp, Sirețeanu a declarat că nu a venit în funcție pentru bani, dar crede că nu este normal ca un ministru „să plece din această funcție după câteva luni de dedicație, din cauza că este un salariu care nu-i permite să ducă un mod de viață decent”. La precizarea dacă urmează în august majorări de salarii și pentru alte categorii de cetățenii, ministra a spus: „vedem cum evoluează lucrurile”. 

Întrebată la emisiunea „Rezoomat” de la realitatea.md dacă salariul unui ministru urmează să fie 50 de mii, Sirețeanu a spus: „Aproape da, 50 de mii”.

La precizarea prezentatoarei emisiunii dacă i se pare ok un astfel de salariu, ministra a declarat că nu a venit în funcție pentru bani, dar că în mediul privat ar putea să obțină un venit mai mare.

Eu de exemplu, dacă m-ați întreba dacă aș vrea să lucrez cu așa un salariu și dacă eu aș fi un manager din business, eu nu neapărat aș fi tentată să vin să lucrez pentru un așa un salariu. De aceea că în mediul privat eu pot să iau un salariu mai mare pentru pachetul de competență pe care eu îl posed. De aceea, când tu vii în funcția de ministru tu nu vii pentru salariu, dar nici nu vrei ca un ministru să plece din această funcție după câteva luni de dedicație sau după un an de dedicație, din cauza că este un salariu care nu-i permite să ducă un mod de viață decent”, a comunicat ministra.

Zilele trecute premierul Dorin Recean declara că după această rectificare urmează să aibă loc o altă rectificare, în august. „La următoarea rectificare, planificați majorări și pentru celelalte categorii de cetățeni?”, a întrebat prezentatoarea emisiunii.

Planificăm, dar vedem cum evoluează lucrurile. Dacă la noi economia intră în faza de stagnare, așa cum intră la nivel global sau așa cum începe să intre de exemplu în SUA, sau noi vedem că generarea plus valorii în economie nu are loc de fapt și acea creștere de 14% a veniturilor la bugetul de stat nu se realizează, noi nu o să împrumutăm bani pentru a da salarii. (…) Asta nu funcționează. Astfel, tu niciodată nu o să poți să dai banii aceștia înapoi. Tu trebuie să împrumuți bani pentru chestii care generează plus valoare”, a conchis ministra.

***

La ultima ședință a Cabinetului de miniștri din 24 mai, premierul Dorin Recean a vorbit despre necesitatea majorării salariilor miniștrilor. El a numit „absurd” când un ministru „are un salariu mai mic decât cineva care lucrează pe șantier” sau când „șefii de direcție din ministere au salarii mai mici decât chelnerii din cafeneaua de vizavi” de Guvern.

Guvernul propune creșterea salariilor miniștrilor de aproape 2 ori, din 1 iunie. Proiectul, propus spre aprobare în ședința din 31 mai, prevede, astfel, o majorare a valorii de referință de la 1 900 de lei la 3 600 de lei. Astfel, dacă un ministru primește, în prezent, un salariul de 26.486 de lei, plus adaosul de 1.300 de lei de care beneficiază toți bugetarii, atunci după votul de miercuri salariile acestora ar putea crește la 50.184 de lei.

Ultima dată, salariul brut al unui ministru a crescut la 1 ianuarie, de la 19.520 de lei la 27.790 de lei, adică cu peste 8 000 de lei mai mult. În majorare intră și adaosul de 1.300 de lei, pe care-l primesc toți bugetarii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: