Salutăm Google Pay în Moldova! Bine ai venit la maib

P.
| 23 august, 2022
14:35

Promo

Noutate extraordinară pentru clienții maib.

Începând de astăzi, la maib este disponibil Google Pay atât pe dispozitivele Android, cât și pe dispozitivele WearOS.

Clienții maib, deținători ai cardurilor Visa și Mastercard, au posibilitatea de a efectua achitări în magazine fizice, în aplicații și online prin Google Pay – o modalitate rapidă, simplă și comodă pentru plăți zilnice doar cu telefonul.

Acum clienții maib au posibilitatea de a stoca cardurile de credit sau de debit pentru Google Pay în Google Wallet, un portofel digital care, la fel, se lansează astăzi în Moldova, disponibil pentru a fi descărcat din Google Play Store.

Cu Google Pay, clienții maib pot face plăți contactless direct de pe telefoane cu sistem de operare Android, iar tranzacția este procesată imediat. Google Pay și Google Wallet fac plățile și mai sigure, datorită mai multor niveluri de securitate implementate.

Tehnologia aplicată protejează datele reale ale cardului, care nu sunt stocate pe telefon și, respectiv, niciodată nu sunt dezvăluite. Folosirea unui token criptat și securizat asigură pentru Google Pay un nivel suplimentar de securitate și confidențialitate plăților digitale.

Token-ul este specific dispozitivului și este asociat cu un cod de securitate dinamic care se modifică cu fiecare tranzacție.

Pentru a adăuga un card Visa sau Mastercard în Google Pay este necesar de instalat în telefon aplicația Google Wallet din Google Play Store și de selectat metoda de activare:

prin aplicația mobilă maibank/ secțiunea ”Carduri”/ click pe card/ butonul „Adaugă în GPay”;
prin aplicația Google Wallet/ click butonul „Adaugă în Wallet”/ alege „Card de plată’

Efectuarea de plăți prin Google Pay la supermarketuri, farmacii, taxiuri, restaurante, cafenele etc. este extrem de simplă. E suficient de deblocat telefonul și de apropiat dispozitivul de POS-terminal. Confirmarea tranzacției este recepționată imediat.

Utilizatorii pot efectua achitări în aplicații și pe site-uri fără a fi nevoie să creeze conturi sau să completeze formulare lungi de plată. În acest caz e necesar doar de verificat dacă aplicația sau pagina web are butonul de plată Google Pay.

În cazul în care telefonul a fost pierdut sau furat, clientul poate utiliza rapid și simplu funcția “Find my device”, pentru a-l bloca de oriunde, pentru a seta o parolă nouă sau chiar pentru a șterge toate informațiile de pe el.

Maib – achită simplu și în siguranță prin Google Pay!

maib

Știri similare

Promo

Maib – cel mai apreciat Angajator din Moldova conform wherewework.md 2025

Promo

O iarnă plină de surprize cu maib și Mastercard. Câștigă călătoria visurilor tale în Europa. Destinația? Tu o alegi

Politică

Comuniștii vor moratoriu asupra sancționării antreprenorilor independenți pentru lipsa aparatului de casă. Proiect de lege

Ana-Maria Dolghii
| 19 noiembrie, 2025
19:54

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) propune instituirea unui moratoriu temporar asupra efectuării controalelor și aplicării sancțiunilor contravenționale față de persoanele fizice înregistrate ca desfășurând activitate independentă pentru lipsa aparatului de casă și neemiterea bonurilor fiscale. Un proiect de lege în acest sens, elaborat de deputata PCRM Diana Caraman, a fost înregistrat în Parlament.

Proiectul de lege propune ca moratoriul să se aplice exclusiv în raport cu persoanele fizice care:

desfașoară activitate independentă în condițiile art. 5 pct. 361 din Codul Fiscal al Republicii Moldova;
utilizează echipamente de casă și de control conectate la sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”.

Acesta nu se aplică în cazurile în care se constată săvârșirea unor „acțiuni frauduloase intenționate, de natură penală”.

„Moratoriul este valabil pană la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal și Codul Fiscal al Republicii Moldova), sau până la punerea în aplicare a mecanismului de codificare a informației de identificare în documentele fiscale, în funcție de care eveniment survine mai întâi”, se arată în proiect.

Documentul mai propune ca, pe durata moratoriului, organele fiscale sau alte autorități publice să nu inițieze și efectueze controale privind neemiterea bonului fiscal în formă care ar include IDNP sau alte date personale ale titularului activității, precum și lipsa echipamentelor de casă și control.

Totodată, inițiativa legislativă propune ca, în perioada valabilității moratoriului, să nu fie aplicate sancțiuni privind aceste aspecte.

„Aplicarea imediată a sancțiunilor pentru lipsa aparatelor fiscale, în contextul expunerii publice a datelor personale, constituie о ingerință disproporționata în dreptul la viața privată. Până la instituirea mecanismului de codificare a acestor date, statul are obligația pozitivă de a suspenda măsurile coercitive pentru a preveni încălcări ulterioare ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor”, se argumentează în document.

Download by Ana-Maria

Pentru a fi adoptat, proiectul de lege trebuie să fie votat de cel puțin 51 de deputați. Fracțiunea comuniștilor are în actuala legislatură doar 8 parlamentari.

Amintim că, în 2025, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care stabilește un nou cadru legal pentru desfășurarea activității economice de către persoanele fizice – antreprenorii independenți. Legea prevede că persoanele fizice vor putea activa legal în baza unei proceduri de înregistrare simplificate, fără a crea o firmă.

Acest regim va permite desfășurarea unor activități precum consultanță, IT, design, traduceri, educație, îngrijire sau lucrări tehnice și creative. Regimul de antreprenoriat independent va fi aplicat doar pentru o listă limitată de activități, care va putea fi extinsă treptat, în funcție de rezultate.

Legea propune instituirea unui regim de impozitare care prevede aplicarea unui impozit unic de 15% asupra veniturilor, valabil pentru vânzări anuale de până la 1,2 milioane de lei, care include impozitul pe venit și plățile la CNAS/CNAM.

Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Diana Caraman, proiect de lege, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Moldova, „folosită” pentru a ataca Ucraina?/ Plahotniuc ar putea fugi?/ Vlah vrea partidul înapoi

Știri NewsMaker
| 19 noiembrie, 2025
19:13

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Plahotniuc rămâne în arest până în ajunul Crăciunului
— Diaspora moldovenească din Belgia: locul de unde vii nu poate fi uitat
— Chicu solicită convocarea unui Consiliu care nu există
— Linia electrică Vulcănești-Chișinău, gata în proporție de 99%
— Vlah cere anularea restricției impuse partidului „Inima Moldovei”
— Moldova se pregătește pentru iarnă și integrarea energetică europeană
— Ambasadorul Rusiei la Chișinău, convocat la MAE pentru explicații
— Când va fi inaugurat pomul de crăciun din Chișinău?
— Botgros, între concerte și mandatul de deputat
— O dronă a zburat deasupra Moldovei la doar 100 de metri altitudine
— Sindicatele cer majorarea urgentă a salariilor în sectorul bugetar
— Zi de doliu național în memoria lui Ilie Ilașcu
— Primele semne de iarnă: ninsori, polei și mobilizare pe drumuri
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Moldova pregătește o lege pentru reglementarea criptoactivelor: Ne dorim ca oamenii să le poată cumpăra legal

Ecaterina Arvintii
| 19 noiembrie, 2025
18:03

Republica Moldova pregătește cadrul legal pentru reglementarea criptoactivelor. Un proiect de lege în acest sens se află deja în elaborare, a anunțat șeful adjunct al Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, în cadrul Moldova Security Forum 2025, desfășurat la Chișinău. Potrivit lui, la discuții participă mai multe instituții ale statului din domeniul financiar și fiscal, inclusiv Banca Națională.

„Împreună cu Ministerul Finanțelor, BNM, Comisia Națională a Pieței Financiare și autoritățile fiscale, suntem în proces de pregătire a unui proiect de lege privind criptoactivele. Este foarte important, pentru că ne dorim să oferim oamenilor posibilitatea de a cumpăra cripto în mod legal și, în același timp, să avem instrumente pentru a nu permite utilizarea lor în activități ilicite”, a declarat Munteanu.

Reamintim, deputatul partidului de guvernare „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Dorian Istratii, a anunțat recent, în cadrul emisiunii NM „Есть вопросы”, că Moldova își propune să legalizeze complet criptomonedele și să elaboreze un cadru juridic clar pentru utilizarea acestora până în 2026. Parlamentarul declara, atunci, că modificările urmează să fie adoptate în baza regulamentului european MiCA (Markets in Crypto-Assets), care a intrat în vigoare în Uniunea Europeană în decembrie 2024.

În prezent, operațiunile cu criptomonede în Moldova sunt complicate: pentru achiziționarea activelor digitale este necesară deschiderea unui cont bancar special, monitorizat. Amintim, NewsMaker a explicat pas cu pas cum poți cumpăra criptomonede în Moldova – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Andrian Munteanu, criptoactive, Moldova, reglementare, top

Știri similare

Politică

Strada pe care se află Ambasada Rusiei la Chișinău va fi redenumită în memoria lui Ilașcu? Demers către Primărie

Ana-Maria Dolghii
| 19 noiembrie, 2025
17:48

Partidul Național Moldovenesc (PNM) solicită redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă cuprins între bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, unde este situată ambasada Federației Ruse la Chișinău, în memoria fostului deținut politic al regimului de la Tiraspol Ilie Ilașcu. Formațiunea a anunțat pe 19 noiembrie că a expediat un demers în acest sens Primăriei capitalei și Consiliului Municipal Chișinău.

„Partidul Național Moldovenesc a înaintat Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului Municipal Chișinău un demers prin care solicită redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă, cuprins între bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, în strada Ilie Ilașcu – erou al rezistenței în fața agresiunii ruse și simbol al luptei pentru identitatea românească. Propunerea are o puternică valoare istorică și morală: tocmai pe acest segment de stradă se află ambasada Federației Ruse, iar redenumirea ar reprezenta un act de demnitate națională în memoria unui om care a suferit ani grei în închisorile separatiste și care a apărat libertatea cetățenilor Republicii Moldova în timpul războiului moldo-rus din 1992”, a transmis PNM într-un comunicat.

Formațiunea a mai precizat că demersul oficial a fost transmis autorităților municipale împreună cu documentele justificative și cu harta segmentului de stradă propus spre redenumire.

Precizăm că, în ultimele zile, după decesul lui Ilie Ilașcu, în spațiul public au apărut mai multe solicitări privind redenumirea unei străzi din Chișinău în memoria acestuia.

Ilie Ilașcu s-a stins din viață pe 17 noiembrie. Acesta locuia în România, unde s-a stabilit la scurt timp după ce a fost eliberat, în mai 2001, din detenție ilegală la Tiraspol.

Ilie Ilașcu va fi înmormântat pe 20 noiembrie la Cimitirul Bellu din București.

Data de 20 noiembrie a fost decretată zi de doliu național în Republica Moldova, în contextul înmormântării fostului deținut politic.

Ilie ilașcu, pnm, top

Știri similare

Aderare la UE

Declarație pentru deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova. Apel de la București

Mihaela Conovali
| 19 noiembrie, 2025
16:42

Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.

„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.

Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.

***

Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.