CIJM

„Șampanie”. Reacții pe rețelele sociale după ce Moldova a primit statutul de țară candidat la UE

„Vom fi priviți și tratați nu doar ca vecini, dar ca și viitorii membri ai Uniunii Europene”, „Șampanie”, „Am fost numiți nebuni pentru că am crezut pentru că putem obține asta în iunie”. Sunt doar câteva reacții în urma deciziei Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de țară candidat pentru aderarea la UE. NM a făcut o sinteză a comentariilor publicate pe rețelele de socializare la acest subiect.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a menționat că decizia adoptată „deschide o nouă filă în istoria modernă a țării noastre”.

„În aceste luni care au precedat evenimentul de astăzi echipa noastră de la Președinție, Parlament și Guvern a muncit neobosit pentru a demonstra că viitorul țării noastre este în Uniunea Europeană”, a spus ministrul.

Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate a spus că decizia luată de cei 27 de lideri europeni „nu a fost ușoară”: „Au fost necesare discuții profunde și multă voință politică din partea liderilor europeni. Mulțumim din suflet pentru această decizie”

Ce se schimbă de astăzi? Stamate a spus că „de azi vom fi priviți și tratați nu doar ca vecini, dar ca și viitorii membri ai Uniunii Europene”. În al doilea rând, deputata spune că aceasta va însemna că toate procesele de reformă și dezvoltare în Republica Moldova trebuie să aibă o direcție – aderarea la Uniunea Europeană.

„În al treilea rând putem conta pe mai mult sprijin în implementarea reformelor și transformărilor necesare și așteptate de fiecare cetățean. Este cert că acest efort trebuie să aparțină în primul rând nouă, dar contăm pe susținerea Uniunii Europene”, a adăugat deputata.

Deputata PAS Natalia Davidovici a spus că Europa nu este doar despre țări frumoase, parcuri și muzee. „Este un spațiu în care libertatea este prețuită, sunt protejați cu adevărat bătrânii și copiii”. Ea a mai spus că acum un an, această decizie ar fi de neimaginat: „Desigur, evenimentele au fost accelerate de război, și este un preț teribil, de aceea ar trebui să apreciem oportunitatea istorică pe care am primit-o”.

Leo Litra, cercetător senior la Centrul Noua Europă din Kiev, a scris că „am fost numiți „nebuni” pentru că am crezut pentru că putem obține asta în iunie”.

Facebook/Leo Litra

Cristian Saulea, fondatorul Parsec (companie de comunicare), își amintește că „în 2014… și amu țin minte – 28 aprilie (două zile după ziua mea), moldovenii puteau deja călători fără vize în Europa”, însă „bucuria în societate era așa… moderată și atentă”.

Acum, spune el, Republica Moldova are un statut oficial „nu doar niște șoapte pe coridoarele europene despre o oarecare perspectivă”. „E un eveniment istoric pentru țara noastră… și simt aceleași emoții ca în 2014. Și tot ca atunci, simt această neîncredere și frică de bucurie”, scrie el, pe Facebook.

Tot el menționează că toate aprecierile merg spre Nicu Popescu și echipa de la Externe și președinta Maia Sandu.

„În același timp, vreau să zic că drumul acesta a început nu azi, nu ieri… Și indiferent de simpatiile noastre politice, trebuie să le plătim tribut celor care s-au ambiționat să pornească această istorie europeană… începând de la Vlad Filat, Iurie Leancă, Oleg Efrim, Dorin Recean, Vasile Bumacov, Radu Popescu, Pistrinciuc Vadim, Victor Roșca, Victor Bodiu, Liliana Palihovici și mulți alți oameni care au stat dincolo de cortină, fără de care nu am fi ajuns în această zi”, a conchis Saulea.

Și primarul municipiului Chișinău Ion Ceban a venit cu o reacție la decizia UE. Edilul a felicitat cetățenii Republicii Moldova pentru obținerea statutului și a adăugat că de acum încolo „nu vor mai exista scuze pentru întârzierea reformelor sau pentru întârzierea implementării acestora”.

Fostul premier Vlad Filat a declarat că „începe un drum deloc ușor”. „Se vor schimba instituții, mentalități, iar istoria va intra pe un alt făgaș. Felicitări cetățenilor Republicii Moldova, felicitări actualei puteri și mii de mulțumiri partenerilor noștri externi, în special României, care a făcut mai mult decât un tur de forță diplomatică în Uniunea Europeană pentru Republica Moldova”, a scris Filat, pe Facebook.

Fosta ministră a Educației Culturii și Cercetării Monica Babuc, actual – președinte interimar al Partidului Democrat din Moldova, a menționat că decizia UE „este o mare șansă oferită nouă tuturor”.

Bloggerul Dragoș Galbur a scris că „avem prima țară membră a CSI, care a primit statutul de candidat la integrarea în UE”.

Analistul politic Victor Nichituș consideră că este nevoie de organizarea unei întâlniri a delegațiilor tuturor partidelor parlamentare și ne-parlamentare pentru semnarea unui acord inter-partinic pentru susținerea reformelor necesare aderării la UE.

„Decidenții politici de la Chișinău ar trebui să facă dovada sinergiei cu întreaga societate moldoveană și să convingă principalele forțe politice existente să semneze un acord pentru integrarea europeană urmând exemplul partidelor românești care au semnat Acordul de la Snagov. Numitorul comun pentru integrarea europeană a statului moldovean ar duce la slăbirea forțelor centrifuge care există în societatea moldoveană”, a spus el.

În același timp, analistul a menționat despre necesitatea explicării beneficiilor statutului de țară candidat la UE decidenților politici de la Tiraspol.

„Este știut, că o bună parte din producția industrială a regiunii separatiste are ca destinație state din UE, România este printre aceste state, de asemenea se știe că din 24 februarie, data agresiunii ruse în Ucraina, numărul de locuitori ai regiunii separatiste care au cerut/primit cetățenie/pașaport moldovenesc este în permanentă creștere. Deci există argumente pentru transmiterea acestor oportunități de aderare și celor din Tiraspol – dacă se dorește, cu adevărat re-integrare”, a menționat Nichituș.

Jurnalistul Ștefan Grigorița a spus că „să zici că obținerea statutului de candidat nu e mare lucru deoarece și alții au, iar timpul de așteptare e mare e ca și cum ai zice că BAC-ul e nimic”.

„Da, comparativ poate nu e mare lucru, dar la momentul obținerii asta este cel mai important lucru din univers. Mai departe ce faci cu tot acest rezultat e treaba ta. La facultate poți să umbli brambura și să speri la mila Domnului, sau să dai din coate și să fii activ. Eventual ajungi unde ți-ai propus. Așa va fi și cu statutul nostru de candidat”, a scris Grigorița, pe Facebook.

Parlamentarul Dumitru Alaiba a declarat că „acum începe o muncă și mai grea”.

Facebook/Dumitru Alaiba

Mariana Durleșteanu, fostul lider al Partidului Legii și Dreptății, candidatul PSRM la funcția de premier în luna februarie a anului 2021, după ce Guvernul Chicu și-a anunțat demisia, a spus că „pentru prima dată, după 30 de ani, Republica Moldova are șansa să rupă fatalitatea ce ne fixase în zona nimănui și totodată a tuturor”.

Vicepreședinta Partidului Mișcarea Populară Antimafie, Daniela Bodrug, a menționat că „compararea declarațiilor președinților Zelenski și Sandu privind decizia UE de a acorda statut de stat candidat Ucrainei și Republicii Moldova arată diferența dintre un lider politic și un politician speculant care nu a avut cel puțin „diligența” să spună un cuvânt despre Ucraina – țară datorită căreia RM a obținut statutul de candidat UE”.

Vicepreședinta Platformei DA, Iana Stanțieru, a evidențiat că „acum e timpul să ne apucam serios de lucru, să facem acest vis să devină realitate”.

Ana Guțu, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a mulțumit României și Ucrainei în urma deciziei Consiliului European. Totodată a menționat: „Eu, totuși, prefer „scurtătura”: Unirea Republicii Moldova cu România”, a scris Guțu, pe Facebook.

Ex-deputata din partea Platformei DA, Inga Grigoriu, a menționat că „unde este de lăudat, lăudăm”. „Felicitări Republica Moldova cu obținerea statutului de țară candidat la aderarea în Uniunea Europeană! Mulțumim, Ucraina!”, a scris Grigoriu.

Directorul general al companiei Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, spune că se știa că așa va fi, din diferite surse: „Oricum avem o tresărire plăcută când însuși președintele Consiliului European anunță că Republica Moldova are statut de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană”.

Fostul ministru de Externe al Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi, a declarat că „laitmotivul contextului în care a fost acordat acest statut trebuia să fie cu totul altul”. „Însă trebuie să recunoaştem că această conjunctură regională tragică de război a facilitat decizia de astăzi a UE care, de altfel, a schimbat paradigma politicii de extindere a comunității europene”, a spus el.

***

Republica Moldova a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, alături de Ucraina. Aceasta s-a întâmplat pe 23 iunie, la Bruxelles, după ce a avut loc reuniunea Consiliului European. Șefii de stat şi de guvern din țările UE, 27 la număr, au votat în unanimitate pentru acordarea statutului.

„Am căzut de acord. Consiliul European tocmai a decis să acorde statut de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova. Un moment istoric. Este un pas extrem de important pe drumul vostru către UE. Viitorul nostru este împreună”, a scris Charles Michel pe contul său de Twitter.

De menționat că președinta Maia Sandu a anunțat, pe 3 martie, că Republica Moldova depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost semnat în fața presei de către șefa statului, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița. Cu o zi înainte, pe 2 martie, și președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la UE. O cerere similară a depus și Georgia, pe 3 martie.

Pe 17 iunie, Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova. Colegiul Comisiei Europene a adoptat Opiniile pe marginea cererilor Republicii Moldova și Ucrainei de a deveni state membre ale UE. În cazul Georgiei s-a menționat că țara trebuie să îndeplinească anumite condiţii înainte de a i se putea acorda statutul.

În ajunul summit-ului Consiliului European, „Barometrul European” a publicat rezultatele unui nou sondaj de opinie, potrivit căruia 58 la sută din populația UE susțin aderarea noilor țări la Uniunea Europeană. În același timp, 65 la sută consideră calitatea de membru al UE un avantaj, iar 80% susțin sancțiunile împotriva Rusiei.

NM a decis să clarifice, ce va câștiga economia moldovenească din statutul de țară candidat la aderarea la UE, dacă Republica Moldova va avea un acces mai mare la fonduri și dacă țara noastră va deveni mai atractivă pentru investitori. Despre toate acestea — în articolul «Теперь заживем?» („Vom trăi mai bine?”).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

FMI prognozează o încetinire a creșterii economice a Republicii Moldova în 2026 și o inflație anuală de peste 8%

Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează că inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8% în 2026, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. După consultările desfășurate în perioada 7–20 mai, conducătoarea misiunii FMI, Alina Iancu, a anunțat că instituția și autoritățile de la Chișinău au ajuns la un acord privind un nou program de 36 de luni.

„Cu satisfacție anunț că autoritățile Moldovei și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de personal privind politicile și reformele din cadrul unei noi programe de 36 de luni, susținute prin Instrumentul de coordonare a politicilor. Programul anterior, sprijinit de FMI, a contribuit la menținerea stabilității în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al crizelor energetice repetate”, a declarat aceasta.

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să reducă deficitul bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, asigurând în același timp spațiu bugetar pentru investiții capitale, reforma salarizării și cheltuieli sociale. Această țintă va fi atinsă prin reforme ample de consolidare a sistemului fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea impozitului pe venit și îmbunătățirea administrării fiscale.”

În cadrul acestor consultări, FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%.

Totuși, un nou șoc energetic, generat de tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează economia și amplifică presiunile inflaționiste în 2026. FMI estimează că ritmul de creștere economică va încetini până la 1,5%, pe fondul costurilor mai mari la energie și al cererii externe mai slabe.

Instituția prognozează că rata medie a inflației va ajunge în 2026 la 8,1%, iar deficitul de cont curent va urca până la 22,1% din PIB.

FMI avertizează că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân incerte și depind de evoluțiile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, precum și de volatilitatea piețelor energetice și condițiile financiare globale.

„Dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă. Aceste șocuri ar putea slăbi și mai mult creșterea economică și ar putea adânci dezechilibrele externe”, potrivit comunicatului instituției.

Guvernul își asumă angajamentul să reducă deficitul la 3,5 la sută din PIB până în 2029, asigurând totodată spațiu bugetar adecvat pentru finanțarea investițiilor capitale, a reformei salariale și a cheltuielilor sociale. Potrivit FMI, obiectivul poate fi atins prin reforme menite să consolideze sistemul fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a venitului și îmbunătățirea administrării veniturilor.

„Reformele legate de managementul finanțelor publice se vor concentra pe consolidarea planificării bugetare pe termen mediu, îmbunătățirea gestionării lichidităților și a datoriei, managementului investițiilor publice și pe ancorarea politicii bugetar-fiscale în baza unui set robust de reguli. Programul PCI prevede, de asemenea, o mai bună evaluare a riscurilor bugetar-fiscale generate de întreprinderile de stat”, a mai transmis instituția.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze inflația și să utilizeze instrumentele necesare pentru menținerea stabilității prețurilor, în timp ce programul convenit cu FMI vizează consolidarea stabilității macroeconomice și susținerea parcursului european al țării.

***

Prețurile în Republica Moldova au continuat să crească, inflația anuală ajungând la 6,8% în aprilie 2026, pe fondul scumpirii carburanților și al presiunilor din lanțul de aprovizionare, arată datele Biroului Național de Statistică. Potrivit expertului economic Marin Gospodarenco, scumpirea semnificativă a carburanților a avut efecte în lanț asupra întregii economii, iar vârful inflației urmează să fie atins în perioada verii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: