Sandu, despre modificarea Constituției: „Mulți moldoveni cred că dacă vom începe să discutăm, Rusia va ataca Moldova”

Majoritatea moldovenilor pledează pentru păstrarea statutului de neutralitate al țării, inclusiv datorită propagandei Kremlinului și a fricii că Rusia va ataca Republica Moldova dacă va fi dezbătută o eventuală inițiativă de modificare a Constituției. Opinia a fost formulată de președinta țării Maia Sandu, într-un interviu pentru France24.

„Constituția prevede statutul de neutralitate și majoritatea moldovenilor continuă să considere că Constituțional nu trebuie modificată. Putem discuta despre motivul pentru care majoritatea își dorește ca Moldova să rămână neutră. Nu cred că majoritatea acestor oameni cred că neutralitatea ne poate menține în siguranță. Propaganda rusă joacă un rol aici, pentru că mulți moldoveni cred că în momentul în care vom începe să discutăm despre modificarea Constituției – Rusia poate ataca Moldova. Pentru că acesta este unul dintre narativele utilizate de Rusia atunci când a atacat Ucraina – că Rusia trebuie să se apere din cauza că Ucraina vrea să devină un stat-membru al NATO. Ceea ce este o minciună. Ne confruntăm cu necesitatea de a combate propaganda rusă în Moldova”, a declarat președinta Maia Sandu pentru France24, în timpul vizitei la New York.

Maia Sandu a reiterat, totodată, că, în prezent, siguranța Moldovei este asigurată în mare parte de Ucraina și curajul armatei ucrainene.

„În același timp, investim în capacitatea noastră de apărare și ne străduim să devenim mai buni în combaterea dezinformării”, a punctat Maia Sandu.

Amintim că secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat recent într-un interviu pentru NM că Republica Moldova poate să adere la Alianța Nord-Atlantică, dacă își dorește acest lucru. Oficialul a dat asigurări în acest context că NATO nu a făcut și nu va face niciodată „curte” unui stat partener pentru a adera la Alianță împotriva voinței sale. Întrebat unde sunt granițele de colaborare între Moldova neutră – statut consfințit în Constituție – și NATO, dar și cine trasează aceste „limite”, Geoană a declarat că este „absolut decizia democratică a Chișinăului” cât de departe și cât de mult vrea să meargă în relația cu Alianța.

„Intensitatea și direcția parteneriatului dintre Republica Moldova și NATO este dictat exclusiv de către Chișinău. Decizia este aici și noi o respectăm în integritate”, a conchis Mircea Geoană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: