Sandu, despre modificarea Constituției: „Mulți moldoveni cred că dacă vom începe să discutăm, Rusia va ataca Moldova”

Majoritatea moldovenilor pledează pentru păstrarea statutului de neutralitate al țării, inclusiv datorită propagandei Kremlinului și a fricii că Rusia va ataca Republica Moldova dacă va fi dezbătută o eventuală inițiativă de modificare a Constituției. Opinia a fost formulată de președinta țării Maia Sandu, într-un interviu pentru France24.

„Constituția prevede statutul de neutralitate și majoritatea moldovenilor continuă să considere că Constituțional nu trebuie modificată. Putem discuta despre motivul pentru care majoritatea își dorește ca Moldova să rămână neutră. Nu cred că majoritatea acestor oameni cred că neutralitatea ne poate menține în siguranță. Propaganda rusă joacă un rol aici, pentru că mulți moldoveni cred că în momentul în care vom începe să discutăm despre modificarea Constituției – Rusia poate ataca Moldova. Pentru că acesta este unul dintre narativele utilizate de Rusia atunci când a atacat Ucraina – că Rusia trebuie să se apere din cauza că Ucraina vrea să devină un stat-membru al NATO. Ceea ce este o minciună. Ne confruntăm cu necesitatea de a combate propaganda rusă în Moldova”, a declarat președinta Maia Sandu pentru France24, în timpul vizitei la New York.

Maia Sandu a reiterat, totodată, că, în prezent, siguranța Moldovei este asigurată în mare parte de Ucraina și curajul armatei ucrainene.

„În același timp, investim în capacitatea noastră de apărare și ne străduim să devenim mai buni în combaterea dezinformării”, a punctat Maia Sandu.

Amintim că secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat recent într-un interviu pentru NM că Republica Moldova poate să adere la Alianța Nord-Atlantică, dacă își dorește acest lucru. Oficialul a dat asigurări în acest context că NATO nu a făcut și nu va face niciodată „curte” unui stat partener pentru a adera la Alianță împotriva voinței sale. Întrebat unde sunt granițele de colaborare între Moldova neutră – statut consfințit în Constituție – și NATO, dar și cine trasează aceste „limite”, Geoană a declarat că este „absolut decizia democratică a Chișinăului” cât de departe și cât de mult vrea să meargă în relația cu Alianța.

„Intensitatea și direcția parteneriatului dintre Republica Moldova și NATO este dictat exclusiv de către Chișinău. Decizia este aici și noi o respectăm în integritate”, a conchis Mircea Geoană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Economia Moldovei va crește mai lent decât estima BERD. Prognoza – cea mai optimistă

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a redus prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova de la 3% la 2,8% pentru anul 2026. Estimarea actualizată a fost publicată în ediția din iunie a raportului „Perspectivele economice regionale”, elaborat de instituție.

În același timp, prognoza privind creșterea PIB-ului în 2027 a fost menținută la nivelul de 3,5%. Potrivit raportului, economia Republicii Moldova a înregistrat anul trecut o creștere de 2,4%, susținută de agricultură, sectorul construcțiilor, tehnologiile informaționale și comunicațiile (TIC), precum și de creșterea constantă a investițiilor.

„Totuși, exporturile nete au scăzut semnificativ, întrucât importurile au crescut brusc, ceea ce a dus la majorarea deficitului de cont curent. Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat un nou șoc energetic pentru Republica Moldova, care ar putea determina reapariția presiunilor inflaționiste și încetinirea creșterii economice”, au explicat reprezentanții BERD.

Totodată, BERD estimează că deficitul bugetar va crește de la 4% din PIB la 4,8%.

„Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană pentru asigurarea securității energetice s-a menținut la începutul anului 2026 și, cel mai probabil, va continua să joace un rol-cheie de stabilizare. […] Riscurile asociate volatilității prețurilor mondiale la resursele energetice, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și cererii externe slabe, rămân semnificative”, au precizat reprezentanții BERD.

Este de remarcat că aceasta este cea mai optimistă prognoză pentru acest an formulată de o instituție financiară internațională.

Cu o săptămână înainte, Banca Mondială și-a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului Republicii Moldova, de la 2,9% la 1,9%, invocând drept principal factor conflictul din Orientul Mijlociu. O estimare similară ar putea fi adoptată și de Guvernul Republicii Moldova. Deocamdată, prognoza oficială rămâne la nivelul de 2,2%, însă ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat recent într-un interviu pentru NM că indicatorul va fi, cel mai probabil, redus la 1,9% în următoarea actualizare a prognozei.

Și Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o creștere a PIB-ului de 1,9%, deși în februarie prognoza era de 2,3%.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a precizat că, deși estimările diferă, acestea sunt, în ansamblu, favorabile.

„În general, experții analizează toate sectoarele importante ale economiei, evaluează riscurile specifice fiecăruia și formulează o prognoză de ansamblu. Fiecare estimare trebuie analizată separat, împreună cu argumentele pe care se bazează”, a declarat Ioniță.

Totodată, expertul a menționat că, în pofida crizei din Strâmtoarea Ormuz, privește cu optimism perspectivele de creștere economică.

„Pentru că o criză în Orientul Mijlociu înseamnă prețuri mai bune la produsele agricole. Acest an agricol va fi unul bun, chiar dacă probabil nu va repeta rezultatele din 2021 (când recoltele au fost foarte mari – n.r.)”, a concluzionat expertul, precizând că agricultura influențează semnificativ ritmul de creștere al PIB-ului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: