Sandu, despre modificarea Constituției: „Mulți moldoveni cred că dacă vom începe să discutăm, Rusia va ataca Moldova”

Majoritatea moldovenilor pledează pentru păstrarea statutului de neutralitate al țării, inclusiv datorită propagandei Kremlinului și a fricii că Rusia va ataca Republica Moldova dacă va fi dezbătută o eventuală inițiativă de modificare a Constituției. Opinia a fost formulată de președinta țării Maia Sandu, într-un interviu pentru France24.

„Constituția prevede statutul de neutralitate și majoritatea moldovenilor continuă să considere că Constituțional nu trebuie modificată. Putem discuta despre motivul pentru care majoritatea își dorește ca Moldova să rămână neutră. Nu cred că majoritatea acestor oameni cred că neutralitatea ne poate menține în siguranță. Propaganda rusă joacă un rol aici, pentru că mulți moldoveni cred că în momentul în care vom începe să discutăm despre modificarea Constituției – Rusia poate ataca Moldova. Pentru că acesta este unul dintre narativele utilizate de Rusia atunci când a atacat Ucraina – că Rusia trebuie să se apere din cauza că Ucraina vrea să devină un stat-membru al NATO. Ceea ce este o minciună. Ne confruntăm cu necesitatea de a combate propaganda rusă în Moldova”, a declarat președinta Maia Sandu pentru France24, în timpul vizitei la New York.

Maia Sandu a reiterat, totodată, că, în prezent, siguranța Moldovei este asigurată în mare parte de Ucraina și curajul armatei ucrainene.

„În același timp, investim în capacitatea noastră de apărare și ne străduim să devenim mai buni în combaterea dezinformării”, a punctat Maia Sandu.

Amintim că secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat recent într-un interviu pentru NM că Republica Moldova poate să adere la Alianța Nord-Atlantică, dacă își dorește acest lucru. Oficialul a dat asigurări în acest context că NATO nu a făcut și nu va face niciodată „curte” unui stat partener pentru a adera la Alianță împotriva voinței sale. Întrebat unde sunt granițele de colaborare între Moldova neutră – statut consfințit în Constituție – și NATO, dar și cine trasează aceste „limite”, Geoană a declarat că este „absolut decizia democratică a Chișinăului” cât de departe și cât de mult vrea să meargă în relația cu Alianța.

„Intensitatea și direcția parteneriatului dintre Republica Moldova și NATO este dictat exclusiv de către Chișinău. Decizia este aici și noi o respectăm în integritate”, a conchis Mircea Geoană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicușor Dan, prima reacție după căderea Guvernului Bolojan: „Exclud alegerile anticipate”

Preşedintele României, Nicuşor Dan, exclude alegerile anticipate, după căderea Guvernului Bolojan, pe 5 mai. Liderul de la Cotroceni a anunțat că începe consultările informale cu partidele. Oficialul a dat asigurări că România va avea un guvern pro-occidental, „într-un termen rezonabil”.

„Guvernul a fost demis azi, de Parlament. Nu e un moment fericit în nicio democraţie, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm, România este un stat stabil, instituţiile statului funcţionează şi România are o direcţie pe care şi-o urmează”, a spus președintele României.

Nicuşor Dan a mai spus că înţelege aşteptările românilor, în special legate de corupţie și de viaţa de zi cu zi, şi o să le aibă în vedere în discuţiile cu partidele, pentru formarea unui nou guvern.

„Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil, exclud, deci, scenariul alegerilor anticipate, şi subliniez – la capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental. Cu calm, vom trece prin asta”, a menţionat şeful statului în mesaj. 

Amintim că, pe 5 mai, Guvernul Bolojan a fost demis. Parlamentul a adoptat cu 281 de voturi o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului de miniștri.

Moțiunea a fost depusă la sfârșitul lunii aprilie de Partidul Social Democrat, care până recent a făcut parte din coaliția de guvernare pro-europeană de la București, și Alianța pentru Unirea Românilor – formațiune de extremă dreaptă cu viziuni eurosceptice. Aceasta a venit pe fondul crizei politice declanșate după ce, pe 20 aprilie, PSD și-a retras sprijinul politic pentru Ilie Bolojan, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar.

Ce urmează

Conform Constituției României, odată cu adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul este demis politic, însă premierul și miniștrii nu își încetează activitatea în aceeași clipă în sens administrativ. Cabinetul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, dar are atribuții limitate: poate face doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

După demiterea Guvernului, președintele României trebuie să consulte partidul care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele parlamentare. În urma acestor consultări, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu impune un termen exact pentru desemnare imediat după căderea Guvernului, dar stabilește un termen clar după desemnare: candidatul are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Cabinetului.

Dacă prim-ministrul desemnat și echipa sa obțin votul de încredere al Parlamentului, Guvernul este numit de președinte, iar membrii Cabinetului depun jurământul. Din acel moment, noul Executiv își intră deplin în atribuții.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: