Sandu recunoaște că reforma teritorială va costa politic PAS: „Ăsta nu este argument să nu o facem”

Reforma administrației publice locale va genera „costuri politice” pentru partidul de guvernare, dar acestea nu pot fi un argument pentru a renunța la schimbare, a declarat președinta Maia Sandu într-un interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu. Șefa statului a mai anunțat că localitățile care nu vor opta voluntar pentru amalgamare vor fi unificate prin decizie normativă a statului, iar reforma trebuie finalizată până la alegerile locale din toamna lui 2027.

„Vor exista niște costuri politice pe care partidul de la guvernare le va plăti, dar ăsta nu este argument să nu facem reformă. Noi vrem ca localitățile noastre să se dezvolte, să aibă perspectivă de creștere și pentru asta trebuie să facem reformă”, a declarat Sandu.

Președinta a explicat că structura actuală, cu foarte multe primării mici, nu are capacitatea să presteze servicii de calitate și să asigure condiții de viață bune pentru cetățeni, și că primăriile mari dispun de mai multe resurse, echipe mai mari, specialiști necesari și o capacitate mai mare de a atrage și gestiona fonduri.

„Nu poți, într-o primărie mică, să ai un proiect de management a deșeurilor care să fie sustenabil. Nu poți, într-o primărie mică, să ai un proiect de canalizare sau chiar de asigurare cu apă la robinet care să fie sustenabil. Aceste proiecte se fac pentru mai mulți locuitori și implică mai multe localități”, a subliniat Sandu.

Referitor la localitățile care nu vor găsi o majoritate pentru a vota amalgamarea voluntară, șefa statului a declarat că statul va interveni normativ.

„Dacă nu vor alege amalgamarea voluntară, care vine și cu bani suplimentari pentru proiecte în aceste localități, această unificare a primăriilor oricum se va întâmpla, dar se va întâmpla așa cum va spune statul. Acum oamenii au ocazia să decidă ei cu cine vor să-și unească primăriile, unde să fie centrul primăriei. Dacă nu vor face asta voluntar, atunci va veni statul și normativ va stabili pentru restul cum se întâmplă reforma”, a precizat Sandu.

Șefa statului a mai respins acuzațiile că reforma ar urmări controlul politic al localităților, subliniind că localitățile rămân, nu vine nimeni să schimbe denumirea satelor, ci este vorba doar despre consolidarea primăriilor și eficientizarea costurilor de administrare.

„Localitățile rămân, nu vine nimeni să ne ia satul, să schimbe denumirea satului. Este vorba despre consolidarea primăriilor, despre eficientizarea costurilor de administrare a localităților noastre și despre creșterea acestor capacități”, a adăugat Sandu.

Maia Sandu i-a criticat pe cei care atacă reforma, amintind că niciun guvern din ultimii 20 de ani nu și-a asumat-o, tocmai pentru că nu este populară și nu dă rezultate imediate. „Cei care critică această reformă trebuiau să o facă ei mai bine în ultimii 20 de ani, dar niciunul dintre cei care au fost la guvernare nu și-au asumat această reformă pentru că nu este foarte populară, nu va da rezultate imediate”, a conchis Sandu.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Andrei Cotorobai

Ziua Independenței, organizată cu circa 10 mln de lei și fără licitație publică: investigație RISE Moldova

Guvernul a alocat în acest an aproape 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în pofida apelurilor publice ale premierului Vasile Tofan privind reducerea cheltuielilor bugetare. Asta arată o investigație a publicației Rise Moldova.

La ședința Guvernului din 29 iulie, prim-ministrul Vasile Tofan declara că sărbătorirea Zilei Independenței și a Zilei Limbii Române ar trebui organizată „cu mult suflet și inimă, dar nu neapărat cu tare mulți bani”, în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă statul.

Totuși, a doua zi, Ministerul Culturii a modificat planul anual de achiziții și a majorat bugetul destinat Zilei Independenței de la 500 000 de lei la 10 milioane de lei. Potrivit investigației statul a cheltuit în final 9,86 milioane de lei pentru evenimentul din 27 august, cea mai mare sumă alocată până acum pentru această sărbătoare desfășurată într-o singură zi.

Ministerul Culturii susține că suma inițială de 500 000 de lei a fost estimată înainte de aprobarea Programului național „Independența care ne unește. Moldova-35”. După adoptarea programului, instituției i-au revenit responsabilități suplimentare privind organizarea manifestărilor festive, ceea ce a determinat revizuirea bugetului.

Contractul pentru organizarea evenimentului a fost atribuit Instituției Publice „Moldova-Concert” prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, fără organizarea unei licitații publice. Ministerul a invocat drept argumente particularitățile tehnice și artistice ale serviciilor, precum și necesitatea organizării evenimentului „în regim de maximă urgență”.

Experta în achiziții publice Diana Enachi consideră însă că justificările autorităților nu sunt întemeiate. Potrivit acesteia, invocarea urgenței pentru un eveniment organizat anual la aceeași dată indică probleme de planificare și nu reprezintă un temei legal suficient pentru evitarea unei proceduri competitive.

Ministerul a clacat la capitolul planificare și transparență, iar aplicarea NFP pentru achiziția acestor servicii nu este susținută de cadrul legal”, a declarat experta.

Investigația mai arată că lucrările de instalare a scenei și anunțarea artiștilor au început înainte ca Ministerul Culturii să atribuie oficial contractul. Ordinul de atribuire a fost semnat pe 25 august, cu doar două zile înainte de eveniment.

RISE Moldova a solicitat Ministerului Culturii documentele aferente procedurii de achiziție, inclusiv contractul, oferta financiară și devizul detaliat al cheltuielilor. Instituția nu a transmis documentele solicitate și a indicat că acestea ar fi disponibile în Registrul Buletinelor Achizițiilor Publice. Jurnaliștii afirmă însă că nu au identificat documentele respective și nu au primit clarificări suplimentare până la publicarea investigației.

În ultimii ani, costurile organizării Zilei Independenței au crescut semnificativ. Dacă în 2023 au fost cheltuite aproximativ 4,6 milioane de lei, în 2024 suma a ajuns la aproape 10 milioane de lei pentru un program desfășurat pe parcursul a trei zile. În 2025, cheltuielile au fost de circa 5,9 milioane de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: