Tudor Mardei / NewsMaker

Sandu recunoaște că Tiraspolul folosește gaz pentru industrie: „Acolo trăiesc oameni, ei au nevoie de salarii”

Tiraspolul a repornit o parte din industria grea folosind gaze naturale, în ciuda acordurilor anterioare care prevedeau că acestea vor fi destinate exclusiv populației – susține președinta Maia Sandu. Chiar și așa, șefa statului spune că autoritățile de la Chișinău nu pot opri livrările în stânga Nistrului, „pentru că acolo trăiesc și muncesc oamenii noștri”. Declarațiile vin la aproape o lună după ce premierul Dorin Recean a admis că mai multe companii din regiune și-au reluat activitatea, precizând că guvernul pregătește contramăsuri, inclusiv impozitarea acestora.

„Să oprești gazul nu e o decizie, pentru că acolo se află oamenii noștri, și am văzut ce s-a întâmplat la începutul acestui an. Nu am auzit ca Uzina Metalurgică să se fi pornit. Da, sunt câteva companii care lucrează și gazul este folosit pentru asta, dar acolo trăiesc oameni, acolo lucrează oameni. Ei au nevoie de salarii. Cei care spun că nimic nu trebuie, ce soluție au? Vor din propriul buzunar să le plătească acestor oameni salariul sau cum? Nu este atât de ușor cum unii cred. Ce putem – noi facem, dar acolo situația este cu mult mai complicată și noi am văzut ce s-a întâmplat la începutul anului și nu vrem să ajungem din nou acolo”, a declarat Maia Sandu la TV8.

Șefa statului a confirmat că gazele care ajung din februarie în regiunea transnistreană sunt achitate de Federația Rusă, însă a precizat că nu deține toate informațiile despre cum sunt plătite livrările: „Rusia achită. Știm că Rusia. Nu știm detalii, pentru că nimeni nu ni le prezintă”.

Președinta a precizat că soluționarea problemelor economice din regiune este imposibilă, atâta timp cât Rusia își menține ilegal pe teritoriul din stânga Nistrului trupele militare: „Când vom decide cum să scăpăm de armata rusă pe cale pașnică, atunci vom putea să ne prezentăm soluțiile pentru rezolvarea problemelor economice”.

Declarațiile vin în contextul în care, în ultimele luni, mai mulți reprezentanți politici dar și ai societății civile au criticat reluarea activității economice, în ciuda interdicției impuse de Chișinău pentru a asigura livrările de la granița cu Republica Moldova până în stânga Nistrului.

Reamintim că, pe 13 februarie, când au început livrările de gaz în regiune, premierul Dorin Recean declara că „dacă s-ar consuma mai mult de 3 milioane de metri cubi, ar însemna că anumite industrii mari încep să lucreze. Și în momentul când vedem acele produse pe malul drept, acela e momentul în care vom impozita”. La nicio o lună distanță, pe 3 aprilie, șefului Guvernului anunța, în cadrul unei conferințe, că autoritățile „au luat act de faptul că se repornesc industriile”.  „Așa cum am spus anterior, deciziile corespunzătoare sunt în proces de a fi definitivate și chiar aplicate”, asigura atunci Recean.

***

Amintim că Chișinăul a permis, în februarie, tranzitul de gaze către regiunea transnistreană, în baza unui contract între Moldovagaz și un trader european, cu plata în avans. Guvernul a condiționat livrările la 3 milioane de metri cubi pe zi, avertizând că, dacă această limită va fi depășită pentru repornirea marilor industrii din regiune, tranzacțiile vor fi impozitate. Deși liderul nerecunoscut de la Tiraspol a recunoscut atunci că gazele sunt achitate de Federația Rusă, până acum autoritățile de la Chișinău nu au mai confirmat oficial această informație.

De menționat că, principalele „motoare” economice ale regiunii – Uzina Metalurgică și Combinatul de ciment din stânga Nistrului – și-au sistat activitatea după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Republica Moldova, la începutul anului 2024, declanșând o criză energetică atât pe malul stâng, cât și malul drept al Nistrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: