presedinte.md

Sandu spune că va respecta Constituția și nu va candida pentru un nou mandat: „Pot contribui la dezvoltarea țării și din alte funcții”

Maia Sandu afirmă că va respecta prevederile Constituției și nu va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute pe 5 martie, la Jurnal TV. Șefa statului spune că poate contribui la dezvoltarea țării „și din alte funcții”. Ea a respins, totodată, și speculațiile potrivit cărora ar putea candida, în viitor, la funcția de președinte al României.

Întrebată dacă intenționează să candideze pentru un nou mandat de șef al statului – deși Constituția prevede explicit doar două mandate consecutive – în contextul discuțiilor apărute mai ales pe rețelele sociale, Maia Sandu a respins speculațiile.

„Nu candidez și respect Constituția. Vreau să-i rog pe oamenii care scriu asemenea lucruri că fac rău societății noastre și încrederii în Constituție. Este foarte bine că e limitat în Constituție termenul pentru președinte și sper să rămânem în continuare o democrație. Vă rog să nu mai scrieți asta nici cei bine intenționați, nici cei prost intenționați”, a declarat președinta Sandu.

Președinta a respins și ipoteza potrivit căreia ar putea candida la funcția de președinte al României.

„De ce să candidez în România? România are un președinte, un președinte bun. Noi avem aici încă multe lucruri și eu pot să contribui la dezvoltarea acestei țări și din alte funcții sau locuri de muncă, ca să zic așa”, a conchis șefa statului.

Precizăm, articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.

În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.

De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive în istoria recentă a Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.

Recent, Sandu a declarat că viitorul președinte al Republicii Moldova ar trebui să fie un lider capabil să construiască relații solide cu partenerii externi și să mențină țara pe agenda internațională. Alegerea acestuia, a precizat șefa statului, aparține în totalitate cetățenilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

www.t-online.de

Musk: Armata SUA și Trump decid asupra restricțiilor impuse sistemului Starshield, folosit de dronele ucrainene

Omul de afaceri Elon Musk a declarat că restricțiile privind utilizarea sistemului de comunicații prin satelit Starshield, inclusiv limitările de viteză impuse terminalelor, sunt stabilite de armata SUA și, în ultimă instanță, de președintele Donald Trump. Musk a făcut precizările într-o postare pe platforma X, ca răspuns la un mesaj al fostului ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, care i-a mulțumit pentru restabilirea comunicațiilor prin satelit pe dronele ucrainene.

„Sistemele Starshield aparțin guvernului SUA și se află sub controlul acestuia. Orice restricții privind viteza sau utilizarea sunt stabilite de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele SUA”, a scris Elon Musk, transmite The Insider.

Totodată, antreprenorul a precizat că serviciul comercial Starlink aparține companiei SpaceX și este controlat de aceasta. Potrivit lui Musk, serviciul poate fi utilizat în scopuri civile și defensive, însă folosirea lui în operațiuni militare ofensive nu este acceptabilă pentru o companie comercială.

Anterior, Mihail Fedorov a anunțat că a fost restabilită funcționarea terminalelor Starlink la viteze de până la 160 km/h. El i-a mulțumit lui Musk pentru sprijin, dar a subliniat că, pentru apărarea Ucrainei, este esențială eliminarea tuturor restricțiilor de viteză impuse sistemului Starshield.

În noaptea de 14 octombrie, au apărut informații potrivit cărora terminalele Starshield instalate pe dronele ucrainene au fost supuse unei limite de viteză de 160 km/h. Specialistul în comunicații radio Serghei Beskrestnov a declarat că militarii ucraineni nu au fost informați în prealabil despre modificări, ceea ce a dus la compromiterea mai multor operațiuni. Ulterior, voluntarul ucrainean Serghei Sternenko a anunțat că restricțiile au fost înăsprite, iar conexiunea prin satelit a început să se întrerupă la viteze de numai 60–70 km/h.

Anterior, analistul specializat în lansări de rachete Gheorghe Trișkin a declarat pentru publicația The Insider că serviciul comercial Starlink nu mai funcționează pe dronele ucrainene care depășesc viteza de 160 km/h încă de anul trecut. În schimb, sistemul militar Starshield a continuat să funcționeze până la 14 octombrie. Potrivit expertului, restricțiile au fost impuse la solicitarea beneficiarului american al serviciului, Pentagonul, și nu de către SpaceX.

Restricțiile au fost introduse în contextul tensiunilor tot mai mari dintre administrația Trump și Kiev, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

Pe 10 octombrie, Donald Trump a declarat că Ucraina ar trebui să-și aleagă un nou președinte, capabil să negocieze încheierea războiului. De asemenea, el l-a acuzat pe Vladimir Zelenski că atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești contribuie la creșterea prețurilor la motorină în Statele Unite ale Americii.

Cu puțin timp înainte, Trump anunțase că a convenit cu Vladimir Putin asupra livrării de motorină rusească pe piețele americană și internațională. Potrivit președintelui american, Rusia ar urma să livreze imediat peste 300 000 de tone de motorină, iar în noiembrie — alte 500 000 de tone.

Zelenski a criticat acordul dintre SUA și Rusia privind livrările de combustibil, pe care l-a calificat drept un cadou pentru Putin. Președintele ucrainean a subliniat că permiterea vânzării produselor petroliere rusești contribuie la finanțarea războiului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: