Partidul „Șansă”

„Șansa” lui Șor riscă să fie pusă pe pauză? CEC îi solicită Ministerului Justiției să intervină

Activitatea Partidului Politic „Șansă”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, ar putea fi pus „pe pauză” în următoarele șase luni. Se întâmplă după ce formațiunea politică ar fi refuzat să prezinte la Comisia Electorală Centrală (CEC) toate informațiile solicitate privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Comisia susține că reprezentanții partidului nu ar fi cooperat cu autoritatea electorală, nu ar fi dat curs solicitării Comisiei de a se înfățișa la sediul acesteia și nu ar fi prezentat actele care le-ar fi fost cerute.

CEC susține că, din cauză că formațiunea politică ar fi refuzat să colaboreze cu autoritatea electorală, grupul de control nu a avut acces direct la toate registrele contabile și/sau documentele primare care au stat la baza înregistrărilor contabile deținute de concurentul electoral. Respectiv, potrivit sursei citate, controlul s-a limitat doar la examinarea datelor din rapoartele financiare prezentate de „Șansă”, a informațiilor oficiale suplimentare primite la solicitarea Comisiei de la Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și a celor colectate de grupul de control.

CEC informează că, pe 5 ianuarie 2024, având acumulate probe și în temeiul prevederilor legale, Comisia a pornit și înregistrat procese contravenționale în privința conducătorului Partidului Politic „Șansă”, trezorierului acestuia și a 76 donatori, în privința cărora există suspiciuni de încălcare a legislației.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acțiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale, în speță, pentru neprezentarea raportului privind gestiunea financiară sau a informațiilor necesare efectuării supravegherii și controlului finanțării partidului politic, în termenul și formatul stabilit de Comisia Electorală Centrală.

În aceste condiții, CEC anunță că a sesizat Serviciul Fiscal de Stat pentru verificarea corectitudinii colectării donațiilor de către Partidul Politic „Șansă” aparent în lipsa documentelor primare cu regim special (bonuri de plată) și Ministerul Justiției să întreprindă acțiunile necesare în vederea obligării partidului politic să prezinte datele necesare și să se conformeze prevederilor legale relevante.

Amintim că Partidul „Șansă” a fost exclus din cursa electorală pentru alegerile locale din noiembrie 2023. Formațiunea politică este suspectată că și-ar fi finanțat campania din bani ilegali, cu care a mituit inclusiv alegătorii și primarii candidați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: